UPDATE. Premierul Nicolae Ciucă a susținut o declarație de presă privind aderarea României la Spațiul Schengen:
„Cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles care reunește miniștrii de interne ai statelor membre, continuăm să facem, energic și folosind toate canalele, nivelurile și instrumentele disponibile, eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România.
La acest moment, toate statele membre ne susțin în avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei.
Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile.
Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte -Președintele României cu Cancelarul Austriei, miniștrii de Interne și experții tehnici. Datele, inclusiv de la instituțiile europene, Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri.
Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.
Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic în multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns la acest fenomen, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria.
Dimpotrivă, aderarea României va face spațiul Schengen și mai sigur prin implicarea României care, după aderare, va avea și mai multe instrumente la îndemână, având la dispoziție tot instrumentarul Schengen, pentru a ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen.
Și ceilalți parteneri europeni și instituții europene – Parlamentul European, Comisia Europeană și celelalte statele membre – împărtășesc pe deplin această evaluare și au evocat-o, la rândul lor, în discuțiile din ultimele zile cu Cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi ministrul austriac de interne, Gerhard Karner.
Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua.
Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci când vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o Decizie pentru România.
Avem argumente obiective la fața locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanță pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calități de-a lungul anilor și, mai ales recent, în contextul crizei din Ucraina.
Experții europeni care au venit recent în România (în octombrie și noiembrie anul acesta) au confirmat că îndeplinim absolut toate condițiile necesare și deci că România merită să fie parte a spațiului Schengen. Mai mult, aceiași experți au arătat că asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că implementăm soluții eficiente în gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi în cooperarea polițienească internațională și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare, oferind chiar, pe unele aspecte, exemple de bune practici şi pentru restul statelor membre.
Am acționat cu totală transparență și deschidere spre dialog cu toate statele membre. Am oferit toate explicațiile și informațiile solicitate, inclusiv recent Austriei în privința modului în care gestionăm migrația ilegală. Mai mult, ne-am arătat deschiderea pentru întărirea cooperării bilaterale între forțele de poliție, de frontieră, precum şi cele care gestionează migranţii pentru a ajuta, cu soluții concrete, la rezolvarea problemelor legate de migraţia ilegală.
Dincolo de situația concretă a României și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rânduri că este pregătit, existând o confirmare clară în acest sens.
Așadar, mâine, la Consiliul JAI, vom merge la vot. Integrarea în Spațiul Schengen este obiectivul nostru național.”
Aderarea României la Spațiul Schengen va fi stabilită în Consiliul JAI din 8-9 decembrie.
Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de interne şi ai justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi.
Miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.
Citește și: VIDEO Bazele aeriene strategice din Rusia, atacate cu drone de tipul celei ce a survolat România
„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menţionează acest prim punct de pe agendă. Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului.
„Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie.
Citește și: Masa de sărbători, un lux: Carnea de porc, mai scumpă în România decât în Ungaria sau Serbia
Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.
Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi. Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina - sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.
