Pe parcursul lunii aprilie, delegaţia rusă va fi însărcinată cu gestionarea agendei de lucru şi cu prezidarea reuniunilor celui mai înalt organism decizional al ONU, care este condus de un stat membru în fiecare lună, prin rotaţie alfabetică.
Unul dintre principalele beneficii ale acestei poziţii este că Preşedinţia poate organiza sesiuni speciale pe teme pe care le consideră deosebit de importante, adesea în prezenţa unor membri ai guvernului.
În cazul Rusiei, se aşteaptă ca ministrul de externe Serghei Lavrov să se deplaseze la New York pentru a prezida cel puţin două dintre aceste reuniuni, una axată pe respectarea Cartei Naţiunilor Unite şi cealaltă pe conflictul israeliano-palestinian, potrivit unor surse diplomatice, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Citește și: Rusia, la președinția Consiliului de Securitate al ONU din aprilie. Noua Ordine Mondială, pe agendă
Programul oficial, care va fi aprobat şi prezentat luni, este în orice caz plin de reuniuni de rutină pe tema diferitelor conflicte şi probleme de care se ocupă Consiliul, indiferent de cine îl prezidează.
Pentru Ucraina, însă, a vedea Rusia în fruntea celui mai important organism al ONU este ''o glumă proastă'', după cum s-a exprimat săptămâna aceasta ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, care a subliniat, între altele, pe Twitter, că Moscova a moştenit ilegal locul de la Uniunea Sovietică.
Citește și: Reforma Consiliului de Securitate al ONU: Fără „state privilegiate”, locuri și pentru Europa de Est
Într-un articol de opinie recent, ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Olegovici Kisliţa, a subliniat că preşedinţia oferă Rusiei o putere reală şi a reamintit că ultima dată când a deţinut-o a fost atunci când a iniţiat invazia.
Diplomatul ucrainean a susţinut că există o bază legală pentru a exclude Rusia din această funcţie şi chiar pentru a o expulza din Consiliul de Securitate.
Această interpretare a regulilor intră însă în conflict cu cea a majorităţii ţărilor, inclusiv a puterilor occidentale, care consideră că regulile nu permit o astfel de măsură.
Deocamdată, nu se aşteaptă ca ţările din Consiliu să ţină cont de apelurile la boicot ale unor organizaţii pro-ucrainene şi, cel mult, ar putea alege să trimită diplomaţi de rang inferior la unele dintre reuniunile organizate de Rusia, potrivit unor surse diplomatice.
În general, celelalte puteri consideră că activitatea organismului nu ar trebui să fie pusă în pericol şi minimalizează importanţa Preşedinţiei.
''Nu cred că ar trebui să-i acordăm o mare importanţă'', a declarat săptămâna aceasta un diplomat occidental care a solicitat anonimatul şi care s-a declarat convins că Rusia îşi va exercita responsabilitatea într-un mod ''profesionist''.
Consiliul de Securitate al ONU are răspunderea principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi toate statele membre sunt obligate să-i respecte deciziile, potrivit Cartei Naţiunilor Unite. În prezent, Consiliul de Securitate are 15 membri, dintre care 5 au statutul de membru permanent, cu drept de veto: Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă şi China. Cei 10 membri nepermanenţi sunt aleşi odată la doi ani de către Adunarea Generală a ONU.
