Un astfel de tribunal s-ar putea afla sub conducerea unei organizaţii partenere a Rusiei, a declarat şeful Comitetului de anchetă rus, Aleksandr Bastrîkin, într-un interviu publicat luni de de cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta.
Ar fi "mult mai potrivit", a spus el, să rezolvăm această problemă cu partenerii Rusiei din organizaţii internaţionale precum CSI (Comunitatea Statelor Independente), OTSC (Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă) sau BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud).
El a declarat că Bolivia, Iran şi Siria, printre altele, şi-au exprimat interesul de a participa la acest tribunal.
Citește și: Șeful ANP: Bolile de care suferă Sorin Oprescu pot fi tratate în sistemul penitenciar românesc
"Crearea tribunalului şi a statutului său s-ar putea realiza printr-un acord între Rusia, ţările membre ale acestor organizaţii şi republicile populare Doneţk şi Lugansk", a indicat Bastrîkin.
Potrivit lui Bastrîkin, comitetul rus de anchetă a deschis până în prezent peste 1.300 de dosare penale pentru crime împotriva populaţiei civile din Donbas, în estul Ucrainei, împotriva a peste 400 de persoane, membri ai armatei ucrainene, ai conducerii politice, ai unor asociaţii naţionaliste radicale şi ai unor formaţiuni armate.
"În cadrul investigaţiilor preliminare s-a stabilit că peste 220 de persoane, inclusiv membri ai comandamentului Forţelor armate ale Ucrainei, au participat la crime împotriva păcii şi securităţii omenirii, crime care nu se prescriu", a spus Bastrîkin în interviul citat de EFE.
Potrivit acestuia, au fost aduse acuzaţii împotriva a 92 de comandanţi militari şi a subordonaţilor acestora, iar alte 96 de persoane, între care 51 de comandanţi ai unităţilor Forţelor armate ale Ucrainei, sunt căutate.
Citește și: Articolul ce îl salva pe Ponta, în Legea Educației. Plagiatorii renunță singuri la titlul de doctor
Bastrîkin a afirmat de asemenea că sunt în curs de desfăşurare investigaţii vizând cetăţeni britanici, americani, canadieni, olandezi şi georgieni pentru activităţi mercenare. Aceştia sunt acuzaţi că au luptat de partea Ucrainei.
Doi britanici şi un marocan au fost deja condamnaţi la moarte de separatiştii proruşi din Doneţk. Procedura de apel este încă în curs.
De asemenea, au fost lansate opt dosare penale pentru atacuri asupra ambasadelor ruseşti sau a altor reprezentanţe din Olanda, Irlanda, Lituania, Republica Cehă, Polonia, România şi Franţa, a precizat Bastrîkin, potrivit Reuters.
El a exclus posibilitatea ca cei acuzaţi de crime împotriva populaţiei civile din Donbas să poată fi aduşi în faţa unei instanţe internaţionale sub egida ONU "din cauza poziţiei adoptate de Occidentul colectiv".
Comitetul rus de anchetă, un organism judiciar creat în ianuarie 2011, se subordonează direct preşedintelui rus.
Pe de altă parte, Statele Unite şi alte peste 40 de ţări au convenit la începutul acestei luni să coordoneze investigaţiile privind presupuse crime de război comise de Rusia în Ucraina. De la lansarea a ceea ce numeşte o operaţiune militară specială în februarie, forţele ruse au bombardat oraşele ucrainene până la ruine şi au lăsat în urmă cadavre pe străzile oraşelor şi satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit. Moscova neagă responsabilitatea, relatează Reuters.
