Data oficială a „consultării populare” este 1 iulie, însă autorităţile au deschis secţiile de votare încă de joi, pentru a evita o afluenţă prea mare, din cauza pandemiei covid-19.
Măşti de protecţie şi gel dezinfectant sunt puse la dispoziţia celor aproximativ 110 de milioane de alegători, repartizaţi în funcţie de cele 11 fuse orare ale Rusiei. De la Vladivostok, în Orientul Exterm, şi până la Moscova, alegători au introdus primele buletine de vot în urne mascaţi şi purtând mănuşi.
În fosta capitală Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Putin, Serghei Papov, în vârstă de 45 de ani, a votat împotriva reformei.
”Este ceea ce pot face pentru a-mi păstra conţtiinţa curată”, a declarat el pentru AFP.
Tatiana Khrolenko, în vârstă de 79 de ani, a votat ”pentru” aceste ”amendamente necesare” şi susţine posibilitatea ca Vladimir Putin să ”candideze la un nou mandat”.
La Moscova, unul dintre primii oficiali de rang înalt care a votat este fostul premier Dmitri Medvedev, care a fost filmat într-o cabină de vot, fără mănuşi ori mască de protecţie. Votul era prevăzut iniţial la 22 aprilie, însă a fost amânat din cauza covid-19.
Această primă reformă a Constituţiei din 1993 a fost iniţiată de către Vladimir Putin în ianuarie, în pas alergător în Parlament.
Opozantul numărul unu al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, consideră că singurul scop al votului este ”să dea la zero contoarul mandatelor lui Putin, să-i dea dreptul la preşedinţie pe viaţă”.
”Aceasta este o încălcare a Constituţiei, este o lovitură de stat”, proclama Navalnîi în iunie pe reţele de socializare.
Reforma îl autorizează pe preşedintele în exerciţiu să să rămână la Kremlin încă două mandate, până în 2036, când va avea 84 de ani. În situaţia actuală, Putin nu are dreptul să candideze şi este obligat să se retragă de la preşedinţie în 2024.
Din cauza epidemiei covid-19 şi a lipsei vocilor discordante în presă, campania împotriva reformei nu a pornit niciodată.
