Preşedintele ecologist austriac Alexander Van der Bellen a refuzat să încredinţeze Partidului Libertăţii (FPOe), câştigător al alegerilor legislative, mandatul de a încerca formarea unei majorităţi.
Șansă nesperată pentru România la Schengen. Cine ne întinde o mână, când nu mai aveam nicio nădejde
Partidul de extremă dreaptă a câștigat alegerile din Austria, fapt care, conform normelor democratice, i-ar fi conferit dreptul de a desemna următorul cancelar al țării.
Această victorie electorală semnificativă marchează o schimbare în peisajul politic austriac, iar în mod teoretic, formațiunea câștigătoare ar trebui să preia responsabilitatea conducerii guvernului.
Van der Bellen a spus că niciun partid nu doreşte să guverneze cu această formaţiune de extremă dreapta, dar le-a cerut partidelor clasate primele trei în alegeri, aşadar şi Partidului Libertăţii, să discute între ele pentru a găsi o soluţie de ieşire din "impasul" politic, relatează agenţiile AFP şi Reuters.
Citește și: Austria pune, vineri, cruce aderării României la Schengen. Alegătorii sprijină cancelarul populist
"Avem o situaţie absolut nouă în care avem un câştigător al alegerilor cu care în mod evident niciun alt partid nu doreşte să guverneze", a spus preşedintele într-un discurs televizat după încheierea consultărilor cu liderii partidelor politice, în urma cărora a constatat o situaţie de "impas clasic".
Prin urmare, "le solicit responsabililor celor trei partide care au obţinut cele mai multe voturi să desfăşoare discuţii între ele şi să clarifice în mod fiabil dacă se întrevede o colaborare, şi dacă da, care", a indicat preşedintele Alexander Van der Bellen.
Partidul Libertăţii (FPOe), o formaţiune naţionalistă, eurosceptică, radicală anti-imigraţie şi ostilă sancţiunilor împotriva Rusiei, condusă de controversatul Herbert Kickl, a obţinut 28,8% din voturi la alegerile legislative din 29 septembrie, câştigând în premieră alegerile în epoca postbelică.
Pe locul doi s-a clasat Partidului Popular austriac (OeVP) al cancelarului în exerciţiu Karl Nehammer, cu 26,3%, urmat de Partidul Social-Democrat (SPOe), care a obţinut 21,1%.
Citește și: Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Preşedintele Van der Bellen a mai spus că îi va invita pe liderii acestor trei partide la sfârşitul săptămânii viitoare pentru a afla rezultatul discuţiilor dintre ei.
Cancelarul conservator în exerciţiu Nehammer s-a arătat deschis discuţiilor cu FPOe pentru a forma o majoritate, dar fără Herbert Kickl.
Însă acesta din urmă nu acceptă să fie exclus din guvern şi critică ideea formării unei "coaliţii a perdanţilor" doar pentru a-l izola.
Liderul FPOe s-a remarcat prin declaraţiile sale conspiraţioniste faţă de pandemia de COVID-19, dar cel mai mult provoacă îngrijorare în rândul politicienilor europeni opoziţia sa faţă de sancţiunile contra Rusiei şi riscul ca el să îngreuneze deciziile UE de susţinere a Ucrainei în războiul cu Rusia dacă ar ajunge cancelar.
În aceste condiţii partidul lui Nehammer s-ar putea orienta către o alianţă cu social-democraţii, dar majoritatea formată astfel ar fi de un sigur mandat parlamentar, aşadar pentru un guvern stabil ar avea nevoie de încă un aliat, care ar putea fi partidul liberal Neos.
Faptul că Herbert Kickl, în ciuda faptului că partidul său de extremă dreaptă a câștigat alegerile, nu va deveni cancelarul Austriei reprezintă o veste extrem de bună pentru România.
Decizia președintelui de a nu-l desemna pe Kickl în această funcție are implicații importante nu doar pentru politica internă a Austriei, ci și pentru relațiile europene.
Dacă Herbert Kickl ar fi devenit cancelar, orice șansă ca România să fie acceptată în spațiul Schengen ar fi fost practic anulată, având în vedere opoziția cunoscută a acestuia față de extinderea zonei Schengen și atitudinile sale față de politica europeană în domeniul migrației.
