Șansele României pentru un vot pozitiv la Consiliul JAI din decembrie 2023 sunt aproape nule după ce populistul de extremă dreapta, Geert Wilders, a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile generale din Olanda. Acum, Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Wilders va demara negocierile pentru formarea unui guvern.
Șanse ZERO pentru România la Schengen. Candidatul anti-UE și anti-migrație, victorie în Olanda
Partidul PVV a câștigat 37 de mandate parlamentare din totalul de 150.
Cu promisiuni de a stopa imigrația și de a reduce contribuțiile către Uniunea Europeană, Wilders a declanșat o „mișcare seismică” în peisajul politic olandez. Acest succes remarcabil, potrivit analiștilor, va avea implicații nu doar în țară, ci și în întreaga Europă.
Deși niciunul dintre partidele cu care Wilders ar putea forma un guvern nu împărtășește complet viziunile sale anti-europene, liderul PVV se arată optimist cu privire la posibilitatea unui compromis.
Imediat după ce și-a adjudecat victoria, Geert Wilders a ținut să transmită un mesaj foarte clar împotriva migranților, un aspect ce îl va face fericit din nou pe cancelarul Karl Nehammer, cel care, împreună cu Olanda, au blocat total nejustificat aderarea României și Bulgariei la Schengen la ultimul Consiliu JAI din 2022.
Citește și: România și Bulgaria, asalt în Parlamentul UE pentru aderarea la Schengen. Riscuri pentru viitorul UE
"Va trebui să găsim modalități de a ne ridica la înălțimea speranțelor alegătorilor noștri, de a-i readuce pe olandezi pe primul loc. Tsunami-ul azilanților și migrația vor fi oprite", s-a angajat el.
Liderii europeni cu aceeași viziune anti-UE, Viktor Orban și Marine Le Pen și care împărtășesc viziunile populiste similare ale PVV, au ținut să fie primii care îl felicită pe Geert Wilders pentru victoria în alegeri.
Rezultatele electorale marchează o schimbare de direcție în politica olandeză, iar discuțiile pentru formarea guvernului începute de Wilders cu potențialii parteneri vor dicta cursul viitorului politic al țării. Temerile organizațiilor islamice cu privire la retorica anti-imigrație a lui Wilders și potențialele consecințe pentru comunitatea musulmană din Olanda adaugă un element de tensiune la ecuație.
Citește și: România, asalt pentru Schengen: Decuplarea de Bulgaria și amenințări cu tribunalul pentru Austria
Dacă în ultimii 10 ani, sub Parlamentul de Olanda aflat sub conducerea lui Mark Rutte, România a fost constant blocată la aderarea la Schegen, însă anul trecut premierul olandez a ținut să spună că nu mai are nicio obiecție împotriva României, deși țara sa a votat împotriva României întrucât suntem „legați” de Bulgaria, cu care nu era de acord, de această dată, practic șansele noastre la Schengen sunt cel mai probabil nule.
Austria, care anul trecut s-a poziționat „pe ultima sută de metri” împotriva României a profitat de nesiguranța olandezilor votând împotriva României și evitând astfel consecințe să fie „oaia neagră” din Schengen. De această dată este foarte posibil ca Olanda să fie convinsă total că nici noi, nici bulgarii nu avem ce căuta în Schengen, invocând aceeași placă cu migrația ilegală.
Austria, împotriva aderării României la Schengen, cu orice preț
Austria are o problemă generală cu Schengen, a declarat ministrul de externe Schallenberg în timpul unei vizite la Viena la omologul său bulgar.
Tonul între Viena și Sofia a fost destul de dur în ultima vreme, relațiile diplomatice fiind tensionate din cauza veto-ului Austriei la aderarea Bulgariei (și a României) la Schengen.
În timpul vizitei de vineri la Viena a ministrului bulgar de externe, Mariya Gabriel, nu a existat niciun semn de schimbare în acest sens.
Alexander Schallenberg nu a obosit niciodată să sublinieze că blocajul nu era îndreptat împotriva Bulgariei sau a României, ci mai degrabă că guvernul avea o "problemă fundamentală" cu Schengen: Austria avea "în mod regulat" cel mai mare număr de solicitanți de azil din UE raportat la populație, a scris Die Presse.
România, care nu e în Schengen, acuzată de Austria că NU oprește migrația ilegală din Schengen
Potrivit unui sondaj recent, 66% dintre austrieci sunt contra migrației, astfel că România își ia adio de la Schengen. România e ținută afară de Austria sub pretextul că nu oprește migrația.
„Este un mandat clar pentru guvernul federal austriac: 66% dintre austrieci sunt de părere că guvernul federal nu face suficient pentru a combate imigrația ilegală”, a scris presa austriacă.
Minciuna austriacă ne ține în afara Schengen. Cifrele adevărului
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
