Schengen terestru trebuie să fie anul acesta, în anul 2025 nu va mai fi deloc. Europarlamentarul PMP Eugen Tomac afirmă că acordul politic semnat între România, Bulgaria şi Austria privind aderarea parţială la Schengen nu era necesar şi reprezintă o capcană.
Aceasta poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele uşilor închise, în ultimele ore ale anului 2023.
Schengen terestru trebuie să fie anul acesta
El consideră că acest acord este un măr otrăvit, pentru că, dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României şi Bulgariei, începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur anul viitor nu se mai întâmplă nimic.
”Câteva chestiuni despre intrarea în Schengen. Actuala putere vrea să ne prezinte un mare eşec drept o uriaşă victorie. Intrarea în Schengen pe cale aeriană şi maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare!
Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinţei pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.
Citeşte şi: „Intrarea” în Schengen, lovitură dură pentru transportatori. „Suntem pedepsiți de Sofia și de Viena”
Atunci, Austria şi Olanda au blocat extinderea pentru noi şi vecinii bulgari, dar în aceeaşi şedinţă au acceptat intrarea Croaţiei în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023”, afirmă europarlamentarul PMP.
”Ce s-a întâmplat de atunci până pe 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen?
Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor şi ele trebuie privite ca un tot întreg” mai spune Tomac.
Citeşte şi: De ce se vede România cu sacii în căruță în cazul Schengen? „Mai avem un singur pas important”
Eugen Tomac a precizat că în primul rând, ”Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între Bucureşti şi Sofia pe acest dosar a fost superficială”.
”În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023”, a arătat el.
Potrivit europarlamentarului PMP, ”la Bucureşti, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esenţial, pentru a determina Austria să renunţe la blocajul împotriva României”.
Viena a rămas singură
”Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-şi schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară şi mai eficient de gestionat de toţi ceilalţi actori implicaţi.
Austria a trebuit să-şi schimbe tonul şi pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunţat la această abordare.
Deşi chiar şi în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând.
Amânare
Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregăteşte să devină în 2024 secretar general NATO şi nu poate obţine consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE, în relaţia cu doi aliaţi NATO de pe flancul estic”, a arătat Tomac, conform News.ro.
Eurodeputatul menţionează că, ”pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu preşedinţia spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relaţia cu Austria, care şi-a impus şi de această dată punctul de vedere, obţinând ceea ce îşi dorea: o amânare a intrării României şi Bulgariei până în 2025”.
”Astfel, s-a decis ca printr-o procedură scrisă, nu o reuniune JAI cu vot, ca Schengenul să fie extins într-o primă etapă doar pe cale aeriană şi maritimă. Acordul politic semnat însă între România, Bulgaria şi Austria nu era necesar.
Măr otrăvit
El reprezintă o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele uşilor închise în ultimele ore ale anului 2023. Acest acord este un măr otrăvit, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României şi Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur, anul viitor nu se mai întâmplă nimic”, afirmă Tomac.
Potrivit lui Tomac, ”Belgia, ţară care conduce Consiliul UE are alegeri parlamentare în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare din 9 iunie, şi rămâne de văzut dacă aceasta va decide să introducă pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie intrarea noastră terestră”.
”După alegerile europarlamentare, toate negocierile în UE vor fi în jurul viitoarei majorităţi din Parlamentul European şi, evident, pentru formarea viitoarei Comisii Europene.
Cu ochii pe statistici
De aceea, Austria a cerut timp şi a primit. Iar ultima frază din acest acord, care precizează că Schengenul terestru poate fi deschis atunci când Austria îşi va îmbunătăţi situaţia privind imigranţii, este argumentul pe care Viena îl dorea pentru a avea baza legală spre a menţine acest blocaj oricât de mult îşi doreşte. Statisticile în acest sens îi ajută şi pentru următorii zece ani”, afirmă Tomac.
”Noi, în schimb, ne-am anulat şansa de a putea duce acest dosar la CJUE în cazul în care în 2024 nu se adoptă decizia intrării în Schengen pentru anul 2025. Austria va spune, în baza acestui acord politic inutil, că noi ne-am asumat bilateral să rezolvăm ceva ce nu depinde de România şi Bulgaria, şi anume criza imigranţilor din Austria.
De aceea, nu este o mare victorie, ci o capcană în care am căzut, deşi uşile ne-au fost larg deschise printr-un context de împrejurări extraordinare. Dar, vorba proverbului, Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă”, mai spune Tomac.
