Declarațiile dictatorului rus Vladimir Putin potrivit cărora Rusia „nu este interesată să invadeze țările NATO” sunt foarte asemănătoare cu „insistențele” Kremlinului de la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022 - inclusiv în ajunul zilei de 24 februarie - potrivit cărora Rusia nu are intenția de a ataca Ucraina.
Semnele că Putin pregătește războiul cu NATO. Declarațiile „în oglindă” ca înainte de 24 februarie
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a analizat interviul extins al lui Putin la canalul rusesc de stat "Russia 1" din 17 decembrie în care a amenințat Finlanda și, în același timp, a asigurat că Federația Rusă nu intenționează să lupte cu NATO
"Asigurările lui Putin cu privire la intențiile sale pașnice față de NATO par goale în contextul amenințărilor pe care el însuși și experții de la Kremlin le-au lansat recent împotriva statelor membre NATO”, potrivit Institutlul pentru Studiul Războiului.
Putin, într-un interviu din 17 decembrie... a încercat să nege avertismentul președintelui american Joe Biden din 6 decembrie, potrivit căruia Rusia va ataca în viitor o țară NATO dacă va câștiga războiul din Ucraina.
Diversiunile lui Putin
Putin a susținut că Rusia nu are motive geopolitice, economice, militare sau teritoriale pentru a intra în război cu NATO și că Rusia este interesată în dezvoltarea relațiilor cu statele membre NATO.
Acest interviu a fost probabil o încercare deliberată de a susține eforturile Kremlinului de a prezenta amenințarea militară rusă la adresa NATO ca fiind imaginară și artificială, deși înainte de invazia din Ucraina, Putin a cerut imperativ Statelor Unite și NATO să se restrângă la nivelul anilor 1997, amenințând cu repercusiuni în cazul în care cererile nu vor fi îndeplinite. Reamintim că România a aderat la NATO în 2004.
Citește și: Serviciile secrete din Rusia raportează că Moldova și NATO pregătesc un război. Ținta: Transnistria
Analiștii sunt de părere că toate aceste asigurări nu au nicio bază. Aceștia amintesc că, la 21 iulie, Putin a amenințat Polonia, după ce Varșovia a trimis trupe la granița dintre Belarus și Polonia din cauza redistribuirii militanților grupului Wagner în Belarus. Atunci, dictatorul rus a declarat că Rusia va răspunde cu "toate mijloacele" de care dispune. Săptămâna trecută, Rusia a amenințat direct România, Polonia și țările baltice cu războiul în cazul în care avioanele F-16 pe care le va primi Ucraina vor decola din aceste țări.
Citește și: Rusia mobilizează 1.600.000 de soldați împotriva NATO. Se știe prima țară care îi cade victimă
La 29 august, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmytro Medvedev, a amenințat că Rusia are "posibilitatea de a acționa în cadrul „jus ad bellum” (dreptul războiului) împotriva fiecăreia dintre țările NATO", comentând sprijinul Occidentului pentru loviturile ucrainene asupra Crimeei ocupate ilegal de Rusia în 2014. În mod similar, Medvedev a amenințat Polonia în noiembrie, când a declarat că Rusia consideră Varșovia un "inamic periculos" care și-ar putea pierde "statalitatea".
Tările Baltice, următoarele ținte după Ucraina
De asemenea, se pare că, la 2 decembrie, unul dintre propagandiștii ruși de la televiziunea de stat a sugerat că statele baltice vor fi următoarea țintă militară a Rusiei și că acestea vor cădea imediat după Ucraina.
Propagandistul rus Volodimir Soloviov, Medvedev și alți așa-ziși experți ruși amenință în mod constant că vor folosi arme nucleare împotriva Statelor Unite și a altor membri NATO.
ISW reamintește că aceste amenințări fac parte din narațiunile rusești de lungă durată despre un posibil atac împotriva NATO, care au apărut chiar înainte ca Finlanda să solicite aderarea la Alianță și să fie acceptată în cadrul acesteia la 4 aprilie.
Citește și: Rusia se pregătește să atace țările NATO. Cât timp mai avem să ne pregătim? Avertismentul Poloniei
"Cu siguranță, declarațiile experților ruși nu constituie o amenințare militară la adresa țărilor NATO, dar ele reprezintă un context important pentru eforturile aparente ale lui Putin de a calma situația în timpul interviului din 17 decembrie", sunt convinși experții.
Aceștia subliniază că Putin încearcă de două decenii să limiteze și să slăbească NATO și cere în mod constant schimbări în cadrul Alianței.
Războiul lui Putin. „Operațiunea Maskirovka”
"La 17 decembrie, Putin a declarat că Rusia nu are "dispute teritoriale" cu țările NATO pentru a masca obiectivul său real de lungă durată de a slăbi unitatea occidentală și de a forța NATO să renunțe la principiile sale cheie, cum ar fi "politica ușilor deschise", care permite alianței să admită noi membri la propria discreție.
Putin a urmărit în mod constant acest obiectiv pe tot parcursul domniei sale și și-a demonstrat angajamentul deplin față de acesta ordonând Ministerului rus de Externe în decembrie 2021 să adreseze ultimatumuri SUA și NATO, cerând, printre altele, "garanții de securitate" din partea Alianței și angajamente de a nu se extinde".
Analiștii sunt convinși că Putin vrea să creeze condițiile în care NATO își va submina propria putere globală, va deveni slabă din punct de vedere structural și ideologic și nu va putea rezista obiectivelor viitoare ale Rusiei, care pot include cucerirea teritorială sau stabilirea suzeranității rusești asupra statelor pe care Moscova le consideră sub controlul său.
ISW raportează că fricțiunile crescânde dintre SUA și Europa, precum și în cadrul NATO și al altor structuri occidentale, ar putea slăbi acțiunea colectivă a Occidentului împotriva comportamentului agresiv al Kremlinului și i-ar permite lui Putin să dezvolte o nouă rețea de coaliții care să promoveze obiectivele rusești, potrivit Pravda.ua.
Putin își reiterează în mod regulat dezgustul față de alianțele occidentale, solicitând o nouă ordine mondială multipolară în care Rusia ar avea drept de veto asupra evenimentelor mondiale cheie.
Analiștii sunt convinși că Putin dorește ca NATO să recunoască revendicările, cererile și sfera de influență a Rusiei și a indicat în mod repetat intențiile Rusiei de a pune capăt "hegemoniei SUA".
Analiștii consideră că ambele declarații pot fi percepute ca o amenințare subțire voalată la adresa Statelor Unite și a NATO.
ISW a sugerat anterior că Putin a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în parte pentru că a văzut NATO ca fiind slabă, nu pentru că Kremlinul s-a simțit amenințat militar de NATO.
Analiștii consideră că retorica repetată a Kremlinului privind intențiile sale ostile față de NATO, combinată cu potențialul militar viitor al Rusiei în cazul unei victorii rusești în Ucraina, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității Occidentului.
Aceștia subliniază că, dacă Rusia ar putea cuceri Ucraina, "și-ar putea desfășura forțele până la granița NATO, de la Marea Neagră până la Oceanul Arctic".
"Având în vedere intențiile ostile demonstrate ale Rusiei față de NATO și potențialele sale capacități militare de-a lungul aproape întregii frontiere estice a NATO, Occidentul va fi obligat să se pregătească pentru a se apăra împotriva unor posibile acțiuni rusești împotriva NATO. Costul acestor măsuri de apărare va fi astronomic și probabil va fi însoțit de o perioadă de risc foarte ridicat. Sprijinirea Ucrainei oferă Occidentului cea mai bună oportunitate de a evita aceste costuri și extinderea amenințării rusești", a subliniat ISW.
