Guvernul austriac dorește ca țara să se alăture inițiativei European Sky Shield, un grup de protecție aeriană lansat de Germania, ceea ce a stârnit acuzații din partea opoziției de dreapta care susține că acest demers încalcă neutralitatea militară a țării.
Citește și: Care este adevărata miză a neprimirii României în Schengen. „Bucureștiul nu poate face nimic”
Austria nu este membră a NATO și este cunoscută pentru faptul că le cere celorlalți să le respecte standardul de țară neutră. Între timp, cancelarul Karl Nehammer a pledat în favoarea unor reduceri privind garanțiile de securitate pentru Ucraina în timpul unui summit al liderilor de la Bruxelles de săptămâna trecută, invocând neutralitatea, scrie euractiv.com
Austria renunță la neutralitate și vrea într-o alianță militară unde e și România
"Situația de amenințare s-a intensificat masiv din cauza războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei. Prin urmare, Austria se va alătura inițiativei europene de apărare aeriană, Sky Shield", a declarat Nehammer sâmbătă.
Negocierile pentru aderare sunt în curs de desfășurare în prezent, a precizat Ministerul Apărării.
Citește și: Spania, la președinția Consiliului UE: Aderarea României la Schengen este prioritatea noastră
Inițiativa este formată din 17 țări europene membre NATO, cu excepția Franței, și are ca scop eliminarea lacunelor din apărarea aeriană europeană pentru a putea respinge dronele și rachetele lansate din Rusia. Austria ar fi prima țară non-NATO care ar adera.
O "decizie devastatoare în ceea ce privește politica de neutralitate"
Aderarea planificată la "Sky Shield" este o "decizie devastatoare în ceea ce privește politica de neutralitate", a criticat duminică șeful FPÖ, de extremă dreapta, Herbert Kickl, care spune că decizia invalidează neutralitatea mult lăudată a țării.
"Nehammer și compania sacrifică neutralitatea pe altarul NATO", a declarat Kickl, al cărui partid, istoric favorabil Rusiei, este creditat să câștige viitoarele alegeri din 2024 și are 30% în sondaje.
"Sky Shield" nu este o inițiativă NATO sau o aderare la o alianță militară, ci doar, "cooperarea mai multor state", a declarat duminică ministrul de externe Alexander Schallenberg. "Punerea în comun și partajarea" capacităților militare înseamnă respectarea neutralității, a adăugat el.
Paisprezece dintre țările implicate - Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Slovacia, Slovenia, România, Regatul Unit, Danemarca, Suedia și Ungaria - sunt membre NATO. Finlanda, a cărei cerere de aderare la alianța militară transatlantică este în curs de soluționare, participă, de asemenea, la această acțiune.
Se știe că loviturile cu rachete rusești au avut impact asupra teritoriului NATO. Posibile rămășițe ale unei rachete de croazieră rusești Kh-55 au fost găsite în Polonia în aprilie 2023. Fragmente din ceea ce părea a fi o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană, lansată împotriva unui proiectil rusesc, au ucis doi civili polonezi în apropierea graniței în noiembrie 2022, scrie Kiyindependent
