În siajul fricii de coronavirus s-a răspândit deja de multă vreme o altă molimă, aşa-numita „infodemie”. De la descoperirea noului coronavirus SARS-CoV-2, teoriile conspiraţioniste, ştirile false şi zvonurile apar ca ciupercile din pământ. La fel ca virusul propriu-zis, şi „infodemia” îl molipseşte pe om şi poate avea urmări grave. Între timp, amploarea acestei epidemii de jumătăţi de adevăr şi neadevăr a devenit mai clară şi actorii care o orchestrează pot fi mai lesne văzuţi, se arată într-o investigație Deutsche Welle.
De la debutul răspândirii virusului, lupta pentru influenţă şi tălmăcirea a ceea ce se întâmplă s-a intensificat pe platformele digitale. „Pandemia este un teren fertil perfect pentru dezinformare”, a declarat Peter Stano pentru DW. „Ţelul este subminarea şi slăbirea UE”.
Stano este purtător de cuvânt al Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) şi este responsabil, între altele, pentru dezinformare şi ameninţări hibride. De când virusul a pătruns în Europa, echipa sa a înregistrat deja mai bine de 600 de cazuri de dezinformare cu privire la coronavirus în banca de date EUvsDisinfo – şi acestea sunt exclusiv cazuri cu referire la Europa.
Arsenalul dezinformării digitale este complex. Se sădeşte neîncredere faţă de sistemele de sănătate, se prezintă drept slabi politicieni care iau decizii, instituţii democratice sunt înfierate drept incapabile şi se susţine că Uniunea Europeană este învrăjbită. Afirmaţii şi fapte obiective sunt ba scoase din context şi prezentate într-o nouă combinaţie, ba se prezintă minciuni sfruntate.
Fake news cu bătaie lungă
Astfel, în urma unor ştiri false, potrivit cărora standardul de telefonie mobilă 5G ar provoca infectări cu coronavirus, au fost vandalizate antene de telefonie mobilă în Belgia, Marea Britanie şi Olanda. Iar atunci când se pun sub semnul întrebării norme de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor şi păstrarea distanţei, „astfel de mesaje pot fi mortale”, avertizează Stano.
În accepţiunea sa şi regiunea balcanică este afectată. „Elemente ale propagandei ruse încearcă să creeze acolo nesiguranţă şi să împiedice planificata aderare la UE”, crede Stano. Chiar dacă nu există dovezi clare privind eficienţa metodelor de propagandă, există câteva indicii în acest sens.
Într-un studiu actual, cercetători ai Universităţii Oxford au reuşit să demonstreze rolul de frunte jucat de mass media ruseşti. Relatări pe tema coronavirus, publicate în limbile franceză, germană şi spaniolă, au prezentat în medie o rată de interacţiune mai mare decât articolele publicate în ziarele naţionale de mare tiraj, cum ar fi „Le Monde”, „Der Spiegel” sau „El País”.
Christian Schwieter, co-autor al studiului, ştie de ce: „posturi precum Russia Today (RT) relatează mult despre proteste sociale şi teme cu impact emoţional. Relatările care stârnesc emoţii provoacă mai multe reacţii pe platformele de socializare”, susţine cercetătorul german, care a analizat împreună cu colegii săi 35.856 de articole publicate în cele trei limbi amintite.
â
