Momentul în cadrul unei întrevederi cu premierul moldovean Natalia Gavrilița la Washington, a anunțat miercuri serviciul de presă al guvernului moldovean
„Secretarul de stat și prim-ministrul au discutat despre intenția SUA de a aloca 64,5 milioane de dolari în plus pentru a sprijini rezistența democratică și economică pe termen lung a Republicii Moldova și pentru a ajuta Moldova să-și apere suveranitatea. După 24 februarie, SUA au angajat aproape 75 de milioane de dolari în asistență umanitară și aproape 124 de milioane de dolari în asistență economică și de securitate pentru Moldova", transmite Interfax.
Departamentul de Stat al SUA a precizat că Blinken și Gavrilița au discutat și despre securitatea energetică a Republicii Moldova și despre situația umanitară din țară provocată de evenimentele din Ucraina.
Blinken a felicitat, de asemenea, Moldova pentru obținerea statutului de candidat la UE și pentru progresul înregistrat în ceea ce privește continuarea reformelor pentru a avansa integrarea sa europeană.
„Statele Unite vor continua să susțină suveranitatea, integritatea teritorială și agenda de reforme democratice a Republicii Moldova", a scris Blinken pe rețelele de socializare după întâlnirea cu Gavriliță.
Malorusia, din nou pe agenda Moscovei
În același timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara că ”rusia are altă geografie acum”, vizând și teritorii dincolo de Donbas, iar acest „nou impuls” este dat de faptul că Occidentul înarmează Ucraina.
Ministrul rus de Externe s-a referit la sistemele de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS, fabricate în SUA, furnizate armatei ucrainene și la avioanele de luptă F-15 și F-16 pe care Washingtonul se gândește să le trimită forțelor sale aeriene.
Citește și
Un înalt oficial rus amenință Republica Moldova și pe președinta ei, Maia Sandu
Maia Sandu, pe urmele lui Zelenski: Vrea arme și muniție letală, în caz că Rusia atacă Moldova
Sursele militare și rusești ale DEBKAfile relatează că Lavrov a omis un alt motiv care a impulsionat Moscova să își extindă obiectivele militare în Ucraina. Kremlinul ar intenționa, sub „presiune socială”, să renunțe la desemnarea inițială a ofensivei din Ucraina drept „operațiune militară specială" și să anunțe „războiul din Ucraina”.
Citește și
Noua „geografie” a Rusiei include și teritorii dincolo de Donbas. SUA: Trimitem mai multe HIMARS
În acest caz, obiectivele Moscovei s-ar extinde, după cum a menționat și Lavrov, armata rusă trebuind să acapareze și mai mult teritoriu ucrainean în afară de provinciile estice și să ocupe portul Odesa de la Marea Neagră și teritoriile până la granița cu Polonia în vest și să proclame înființarea „Statului Malorusia” (Mica Rusie) în aceste regiuni.
Sunt voci care cer ca Moscova să declare țara în stare de război total, ceea ce implică mobilizarea națională și implicarea industriei pentru a sprijini efortul Rusiei de a câștiga războiul din Ucraina, obiective pe care Kremlinul nu le-a impus, de teama unei revolte populare.
Acum, Kremlinul avansează termenul de „presiune socială” pentru a-și extinde „geografia”.
