Oraşul Cernihiv şi multe localităţi din jurul acestuia au fost puternic afectate de bombardamentele lansate în luna martie de aviaţia rusă, dar şi de atacurile cu rachete lansate ulterior de militarii ruşi, iar mii de imobile s-au transformat în ruine locuite.
Mai multe blocuri din zona centrală a Cernihivului au fost lovite în urma unui atac aerian, iar consecinţele au fost dintre cele mai grave. Unele imobile au fost distruse complet şi s-a impus evacuarea urgentă a locatarilor. În schimb, alte blocuri, a căror structură a rămas în picioare, continuă să fie locuite.
Oleg Victorovic are 57 de ani şi locuieşte alături de mama sa într-un astfel de bloc care, pe una din laturile sale, a fost afectat de căderea unei bombe. Suflul exploziei a dislocat ferestrele, uşile şi chiar pereţii apartamentelor din imobil. Cu toate acestea, 11 familii continuă să stea în el, pentru că nu au altă soluţie.
"Pe 3 martie a avut loc un atac aerian. Şase rachete au căzut în oraş. Aici, slavă Domnului, nu a decedat nimeni. Au fost însă răniţi. Era cât pe ce să îmi pierd mama. În acest bloc locuiesc 11 familii. În spate a căzut bomba. Lumea a aruncat în acest crater şi molozul din case. Tencuiala toată a căzut. Trebuie să o arunci. Uşile, ferestrele, totul a fost distrus. Trei scări au fost distruse", a afirmat Victorovic.
În timpul atacului cu bombă, Nina Mihailovna era în fotoliu în sufragerie. A văzut cum geamurile şi toate lucrurile din casă au fost distruse de explozie. Femeia de 82 ani a ajuns la spital, iar ulterior a locuit la subsolul blocului. Când raidurile au încetat, s-a întors în apartamentul de la etajul al cincilea al imobilului, care nu mai are geamuri şi uşi.
"Eu mă odihneam pe canapea, când deodată a început să zboare totul peste mine. Mai apoi am rămas fără cunoştinţă. M-au luat şi m-au dus la spital. (...) Mi-au acordat primul ajutor, iar apoi m-au adus la subsol şi eu cu fiul meu am stat aici o lună şi zece zile", mărturiseşte bătrâna.
Oraşul Cernihiv este situat la nord-est de Kiev, la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Belarus şi la mai puţin de 100 de kilometri de graniţa cu Rusia. De la începutul războiului, numeroase clădiri ale unor instituţii publice, precum sedii de poliţie, sediul Securităţii, unităţi de învăţământ, dar şi unităţi militare, au fost distruse. De asemenea, a fost distrus complet şi stadionul din oraş.
