În lume încă mai există ţări în care pandemia covid-19 nu a reuşit să intre. Iar ca în orice criză economică, atunci când apare oportunitatea unei afaceri înfloritoare, mulţi profită de ea. Astfel, ţări în care situaţia sanitară nu s-a degradat îşi vând foarte scump paşapoartele unor oamenii bogaţi, scrie ziarul francez.
Cu cât preţiosul ”sesam” permite să se călătorească mai uşor, cu atât mai scumpă este procurrarea lui.
În contextul în care, înainte de pandemie, un paşaport american permitea călătorii în numeroase ţări din lume, cetăţenii Statelor Unite nu mai sunt bineveniţi din cauza situaţiei sanitare de pe tertoriul american. În schimb, în privinţa paşaportului Australiei, unde numărul contaminărilor este slab, situaţia stă atfel.
Ciprul este deosebit de căutat, având în vedere că pe insula mediteraneeană cu 1,2 milioane de locuitori s-au înregistrat 1.000 de contaminări cu noul coronavirus.
În vederea obţinerii unui paşaport cipriot, sunt necesare investiţii imobiliare în valoare de două milioane de euro.
Paşaportul Vanatu, în schimb, este mai simplu şi mai puţin costisitor de obţinut. Este necesar un cec în valoare de 130.000 de euro. Documentul este eliberat într-o lună
Oamenii de afaceri care călătoresc regulat în China, sunt destul de tentaţi. Însă au un cusur major - nu pot sta mai mult de şase luni.
Toate operaţiunile se desfăşoară în cea mai mare discreţie.
În Kuwait şi Iordania, dar şi în alte ţări, compania Sununu Advisors a încheiat parteneriate cu bănci, pentru a găsi viitori clienţi.
Inclusiv Olanda a intrat în acest cerc, scrie Le Monde, oferind o ”viză de aur” în schimbul unei investiţii de 1,25 milioane de euro într-un start-up. Investitorul are posibilitatea să fie naturalizat după cinci ani.
Criza turismului a refăcut cărţile în Insulele Caraibe. Santa Lucia a emis obligaţiuni fără dobândă şi paşaport gratuit. În schimbul unei investiţii în valoare de 250.000 de dolari pe o perioadă de şase ani, se poate obţine al doilea paşaport pentru cineva apropiat.
Barbados a făcut să se vorbească despre ea, după ce a încercat să atragă străini pe care i-a invitat să muncească de la distanţă pe insulă, cu o viză de un an.
