Conform prevederilor respectivei legi poloneze, adoptată în februarie, magistraţii care contestă legalitatea reformelor judiciare ori numirea vreunui alt magistrat riscă sancţiuni ce pot merge până la excluderea din sistem. Magistraţii vor fi de asemenea obligaţi să-şi informeze superiorii cu privire le orice apartenenţă a lor în trecut la un partid politic, precum şi cu privire la orice activitate a lor în cadrul unor ONG-uri ori pe social media, arată Agerpres.

Executivul comunitar a deschis în aprilie o procedură de infringement privind această lege şi acum a transmis Varşoviei un aviz motivat, a doua etapă a procedurii. Bruxelles-ul consideră că reformele judiciare implementate de guvernul polonez pot fi folosite de politicieni pentru a controla hotărârile judecătoreşti, în timp ce executivul polonez susţine că aceste reforme sunt necesare pentru modernizarea sistemului judiciar şi acuză Comisia Europeană că face evaluări mai degrabă politice decât juridice.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe tema justiţiei şi a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria, supusă şi ea mai multor proceduri de acest fel şi activării aceluiaşi articol, a promis că se va opune.

Guvernul ungar a primit vineri o scrisoare de punere în întârziere din partea Comisiei Europene pentru regulile de azil aplicate în contextul pandemiei de COVID-19. Conform acestor reguli, migranţii care doresc să ceară azil în Ungaria trebuie mai întâi să obţină din partea unei ambasade ungare un permis special de intrare, dispoziţie considerată de Bruxelles drept ''o restricţie ilegală de acces la procedurile de azil''.

Nu este prima dată când Ungaria intră în conflict cu Comisia Europeană pe tema migranţilor. Aceasta din urmă a sesizat în iulie Curtea de Justiţie a UE pentru legislaţia ungară ce incriminează activităţile de susţinere a solicitanţilor de azil.

Executivul comunitar le-a dat celor două ţări termen două luni pentru a lua măsurile adecvate. După emiterea avizului motivat rămas fără răspuns în acest termen, Comisia Europeană se poate adresa Curţii de Justiţie a UE