„Ultima redută” privind aderearea României la Schengen. Alegerile din Austria reprezintă un moment crucial pentru viitorul în Schengen-ul terestru, cel care contează cel mai mult în contextul economic și din punct de vedere al tranzitului zona de liberă circulație pentru României și Bulgariei.
„Ultima redută” privind aderearea României la Schengen. Alegerile din Austria, un factor crucial
Deși Comisia Europeană a exprimat un sprijin ferm pentru aderarea României și Bulgariei, veto-ul Austriei rămâne un obstacol major.
Partidul Libertății din Austria (FPÖ), condus de Herbert Kickl, se află în fruntea sondajelor, cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și eurosceptice.
Dacă FPÖ câștigă, există riscul ca veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei să rămână, având în vedere opoziția liderului Kickl față de extinderea Schengen.
În schimb, Partidul Popular Austriac (ÖVP), condus de cancelarul Karl Nehammer, cel care s-a opus vehement aderării României la Schengen ar putea ridica veto-ul dacă rămâne la putere, deși pozițiile sale pe tema migrației rămân stricte.
Comisia Europeană și Ungaria forțează mâna Austriei pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen
Comisia Europeană, împreună cu președinția maghiară a Consiliului UE, vor propune oficial aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru, potrivit noului șef al Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Iordanka Chobanova.
Citește și: România se pregătește pentru Schengen-ul terestru. Migrația, în scădere. Viena, fără argumente
La 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, vor face o propunere formală Consiliului pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre ale celor două țări.
Totodată, conform analiștilor politici, indiferent de rezultatul alegerilor, există șanse ca Austria să renunțe la veto și să permită aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Citește și: România, șanse minime la Schengen. Nehammer vrea „gardul lui Trump” între Grecia și Turcia
Liderul bulgar Boiko Borisov a declarat că, deși Bulgaria și România au îndeplinit toate criteriile tehnice, „succesul” depinde și de gestionarea eficientă a granițelor externe ale Schengen, un aspect critic în discuțiile cu Austria.
Decizia finală depinde de poziția Austriei, care urmează să organizeze alegeri parlamentare duminică.
Marea coaliție vs. mica coaliție din Austria
Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Austria, scenariile politice rămân imprevizibile.
Partidele mari precum Partidul Popular Austriac (ÖVP) și Partidul Social Democrat din Austria (SPÖ) analizează posibilitatea formării unei noi mari coaliții, în cazul în care partidele mai mici nu reușesc să intre în parlament.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
Conform simulărilor de guvernare, dacă micile formațiuni nu depășesc pragul electoral, 46% din voturi ar putea fi totuși suficiente pentru a forma o majoritate parlamentară, deși una foarte fragilă.
În contextul în care aproximativ 10% dintre alegători sunt încă indeciși, institutele de sondaje refuză să facă previziuni exacte cu privire la rezultat.
Deși Partidul Libertății din Austria (FPÖ), condus de Herbert Kickl, pare favorit în sondaje, Partidul Popular Austriac (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer încă păstrează șanse reale de a recupera terenul pierdut, potrivit Kleinezeitung.com.
Alegerile europene din iunie au demonstrat cât de imprevizibil poate fi rezultatul final, cu FPÖ câștigând la limită în fața ÖVP, cu doar 30.000 de voturi avans. În acest context, orice schimbare de ultim moment poate influența semnificativ rezultatul.
Deși în mod tradițional Austria a fost guvernată de coaliții bipartite, se discută tot mai mult despre o coaliție tripartită, un scenariu aproape normal în multe țări europene.
În acest caz, partidul liberal Neos ar putea deveni factorul decisiv în formarea unei alianțe de guvernare.
Totuși, se vorbește și despre revenirea unei mari coaliții între ÖVP și SPÖ, chiar dacă cele două partide au diferențe ideologice semnificative.
Dacă micile partide, precum Partidul Berii sau KPÖ, nu intră în parlament, ÖVP și SPÖ ar putea avea suficiente mandate pentru a guverna împreună.
Scenariul negru pentru România. Luni de negocieri și incertitudini politice
Dacă o astfel de coaliție se va concretiza, negocierile ar putea dura luni de zile. SPÖ, sub conducerea actuală a lui Andreas Babler, are o poziție fermă, iar cei care speră la o schimbare de lider în cadrul partidului consideră acest scenariu nerealist.
Chiar dacă SPÖ și ÖVP ajung la un acord, colaborarea lor va necesita compromisuri semnificative, având în vedere diferențele ideologice majore dintre cele două formațiuni.
Migrația ilegală, în scădere. Cifrele adevărului FRONTEX 2024
Numărul trecerilor ilegale de frontieră în Uniunea Europeană a scăzut considerabil în primele opt luni din 2024, ajungând la 139.847 de cazuri, conform datelor preliminare publicate de Frontex.
Această scădere de 39% față de aceeași perioadă din anul precedent se datorează în special scăderii fluxurilor pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, unde numărul trecerilor a scăzut cu 77%, respectiv 64%.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
Frontex a desfășurat 2.900 de ofițeri pe întregul continent pentru a sprijini statele membre în gestionarea frontierelor externe.
