Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public

DE Florin Budescu | Actualizat: 26.08.2024 - 19:37
Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public - Foto: Profimedia Images
Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public - Foto: Profimedia Images
Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public - Foto: Profimedia Images
Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public - Foto: Profimedia Images

Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public. Statul maghiar a împrumutat în această primăvară un miliard de euro, de la băncile chineze.

SHARE

Viktor Orban a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public. Statul maghiar a împrumutat în această primăvară un miliard de euro, de la băncile chineze, conform statisticilor actualizate.

Portofoliul existent de credite al bugetului este defalcat pe tranzacții. Excluzând datoriile cu obligațiuni, această sumă este cea mai mare dintre datoriile restante ale statului maghiar.

Ungaria a luat un împrumut de 1 miliard de euro de la China, fără să anunțe public

Ținta de credit specificată acoperă investițiile generale în infrastructură, iar dobânda și graficul de rambursare nu sunt publice. Sursa informaţiei ştie doar că este un credit pe trei ani, cu dobândă variabilă.

Aceasta ar putea fi o problemă în sine, pentru că depinde cum variază dobânda. Raportul datoriei în valută în cadrul datoriei publice ungare a crescut astfel până la un nivel critic.

Împrumutul a fost luat de statul maghiar, de la băncile chineze (China Development Bank, China Eximbank și filiala maghiară a Bank of China). Trebuie rambursat până la 19 aprilie 2027, deci termenul este de trei ani.

Citeşte şi: Viktor Orban deschide „poarta Europei” fără niciun control de securitate pentru ruși și bieloruși

Marea problemă este că exact acesta este modul în care China caută state pe care să le aservească. În momentul în care un astfel de stat-victimă şi-a întins la maximum elasticul datoriei, Beijingul vine şi pune condiţii dure, pentru a nu declanşa procedura de faliment.

Întreaga sumă de un miliard de euro a fost luată de stat, pe 19 aprilie a.c.. Nu se cunosc rata dobânzii, graficul de rambursare și alte detalii, cu excepția justificării că statul a contractat împrumutul pentru finanțarea cheltuielilor bugetului central, în domeniile înaltei tehnologii, construcției de infrastructură, infrastructurii de transport și Energiei.

Portfolio nu a găsit nici un anunț guvernamental despre împrumut. A luat legătura cu Ministerul Economiei Naționale, Ministerul Finanțelor și Centrul de Management al Datoriei Publice.

Citeşte şi: Viktor Orban l-a lăudat pe Putin, la Băile Tușnad: ”Conducerea Rusiei este hiper raţională”

Pe lângă termenii schemei de împrumut, este bine de cunoscut și de scopul exact pentru care a fost contractat împrumutul (adică ce anume se face în infrastructura de transport, Energie și high-tech) și de ce împrumutul nu a fost contractat în contextul unei emisiuni de obligațiuni.

Între timp, ÁKK ()Centrul de Management al Datoriilor de Stat a trimis răspunsul: Sucursala maghiară a Băncii de Dezvoltare a Chinei, Export-Import Bank of China și Bank of China Limited au semnat un contract de 1 miliard de euro cu instituțiile financiare, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii și a energiei poate fi finanțat.

Odată cu acordul, ponderea în valută a datoriei naționale a rămas la limită, la 28,9%, ceea ce este mult mai favorabil decât nivelul de peste 50%, din anul 2010. Spre comparaţie, România se află la limita a 50% din PIB datorie publică sau chiar mai mult de destui ani, aşa cum se prezintă lucrurile şi acum.

Citeşte şi: Ciolacu și Viktor Orban, discuții despre o legătură feroviară de mare viteză Budapesta–București

Un miliard de euro (mai mult de 393 de miliarde forinţi, la cursul de schimb actual) nu este o sumă mică, conform bazei de date ÁKK. Este cea mai mare sumă din stocul existent (care nu a fost emis în contextul unei emisiuni de obligațiuni).

Împrumutul luat pentru linia de cale ferată Budapesta-Belgrad a fost puțin mai mare, de 917 milioane de dolari. Acesta este al doilea cel mai mare acord de împrumut.. Împrumutul este de asemenea interesant, deoarece ponderea datoriei în valută a Ungariei, în cadrul datoriei totale, se situează chiar sub nivelul de referință de 30%: 28,9%, la sfârșitul lunii iunie.

Putem presupune că împrumutul de un miliard de euro este deja inclus în această cifră, deoarece reflectă și situația de la sfârșitul lunii iunie. ÁKK arată că miliardul de euro împrumutat este într-adevăr inclus în procentul de 28,9%.

Nu se ştie exact cât de favorabilă

Nu putem stabili cât de favorabilă este schema de credit, deoarece cel mai important detaliu - rata dobânzii la credit - nu este cunoscut. Ungaria a emis ultima dată în ianuarie o obligațiune în euro în valoare de un miliard și jumătate de euro, cu o dobândă de 4%.

De atunci, rata medie a dobânzii a devenit oarecum mai favorabilă, așa că împrumutul luat acum merită, dacă are o dobândă semnificativ mai mică decât randamentele de referință ale pieței.

Nu este clar de ce acest împrumut nu a fost complet transparent, deoarece guvernul raportează în mod regulat despre acest tip de împrumut (să ne gândim doar la emisiunea de obligațiuni panda sau la cea de obligațiuni samurai), iar procesul de împrumut era de obicei ușor de urmat (cum a fost cel similar, pentru linia ferată Budapesta-Belgrad, cu sumă împrumutată tot de la o bancă chineză).

Nu se ştie exact pentru ce sunt banii

Pe lângă justificarea oficială din baza de date ÁKK, nu este clar care a fost scopul exact al împrumutului.

Întrucât guvernul nu a comunicat împrumutul și Portfolio nu a primit răspuns la anchetă, nu se știe exact ce fel de investiții în infrastructură și Energie au necesitat împrumutul. Un răspuns a fost trimis între timp, dar nu este clar exact ce fel de investiție poate fi acoperită de finanțare.

Foto: Profimedia Images

Putem găsi o mulțime de motive chiar și fără o explicație oficială, pentru că guvernul are mare nevoie de bani. Situația bugetară nu este încă favorabilă, ținta de creștere a deficitului (4,5% din PIB) este dificil de îndeplinit, iar guvernul tocmai a anunțat o creștere a impozitării, cu 400 de miliarde de forinţi.

Nu e prima dată, nici a doua

Atunci când cheltuielile guvernului depășesc semnificativ veniturile, poate fi necesară o nouă atragere de bani. În iunie a acestui an de exemplu guvernul a anunțat achiziționarea Aeroportului Liszt Ferenc.

Statul maghiar a plătit în jur de 2,5 miliarde de euro pentru 80% din proprietatea aeroportului, care, potrivit lui Márton Nagy, ministrul Economiei naţionale, a fost finanțat cu o treime din fonduri bugetare, o treime din împrumutul Eximbank și o treime din vânzări ale proprietăţilor statului.

Împrumutul Chinei ar fi putut chiar să fie în spatele furnizării sursei bugetare, deoarece a precedat-o în timp. În plus, Guvernul Orban plănuiește și îmbunătățiri la aeroport, care vor implica investiții costisitoare semnificative.

Nu prea sunt bani europeni

De fapt, cu un buget de mai multe mii de miliarde, este dificil să legi fiecare împrumut de o singură cheltuială bugetară, mai ales când justificarea împrumutului include astfel de obiective generale și banii nu sunt evidenţiaţi punctual, în categorii bugetare specifice.

De asemenea, poate fi menționată epuizarea resurselor UE. În faza anterioară a negocierilor privind resursele UE, Guvernul a susținut că transferurile UE ar putea fi înlocuite cu resurse din China.

Deși argumentul Guvernului a inclus în principal afluxul de capital de lucru chinez ca înlocuitor al fondurilor UE, este posibil ca împrumutul în valută străină chineză să servească și scopului ca guvernul să umple golul cauzat de blocarea fondurilor UE.

Potrivit deciziei Curții Europene, guvernul trebuie să plătească Uniunii Europene amenzi care depășesc 200 de milioane de euro, într-o perioadă scurtă de timp, cuantum care crește cu 1 milion de euro în fiecare zi.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te