Grigore Gheba s-a născut în 1912 și a scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, cu un tiraj de peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948, de algebră și geometrie și era dedicată claselor V-VIII.
Citește și: Spitalul din Iași a luat stimulatoare cardiace de milioane de €, dar medicii montau de la decedați
„Casa noastră era ultima din marginea satului şi, în drumul meu spre şcoală, cale de trei kilometri, treceam în mare viteză de-a lungul gardurilor şi, cu un băţ, le făceam să ţăcănească ca o mitralieră, astfel că zgândăream toţi câinii satului.
Nu mă mulţumeam cu atât, mă opream şi la stână, pentru a mă lupta cu dulăii, împreună cu un alt coleg, o altă puşlama, care, oricum, nu mă întrecea în năzdrăvănii“, povestea Grigore Gheba în cartea sa „Între viață și moarte”.
Citește și: Joe Biden a fost într-o vizită fulger la Kiev, la un an de la începerea războiului. Ce a promis
A urmat liceul la Râmnicu-Sărat. Apoi a făcut școala de ofițeri la Bacău, obținând gradul de sublocotenent. În 1936 s-a căsătorit cu Lilica Popescu. La începutul războiului a luptat pe front la artilerie împotriva rușilor, în Transnistria. În 1942 a căzut prizonier și a trecut prin 3 lagăre de prizonieri.
A fost prizonier în lagărele din Siberia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Grigore Gheba s-a înscris apoi în Divizia Tudor Vladimirescu și a luptat împotriva nemților. A fost rănit de două ori și a primit 8 decorații. Grigore Gheba a participat la luptele de la cotul Donului, o tragică operațiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldați.
A scăpat cu viață, dar a fost capturat de ruși și ținut prizonier un an.
A avut noroc
„Bolnav și aproape muribund, Gheba a fost aruncat într-o groapă comună, împreună cu celelalte cadavre ale prizonierilor, dar medicul legist al lagărului, Marusia, a descoperit că bărbatul încă mai sufla, l-a scos din groapă și l-a salvat. Rușii, văzându-l leșinat de boală, l-au aruncat la groapa comună. Nu era mort, mișca puțin, dar ei nu au ținut cont de acest lucru.
Norocul lui a fost medicul Marusia Anka, care l-a văzut în groapă și l-a scos afară. Marusia Anka, impresionată de starea unchiului meu, l-a îngrijit cum nu s-a putut mai bine, astfel încât în câteva luni și-a revenit complet", povestește Alexandrina Panait, nepoata lui Gheba.
Matematicianul se întoarce în Moscova în anul 1988. Pe 7 iulie pleacă din Bucureşti spre Moscova sperând că o va găsi pe Marusia la adresa pe care o primise, în urmă cu 40 de ani. Însă pe strada Maxim Gorki nr. 204 nu mai locuia nimeni. Cu 320 de ruble în buzunar, a închiriat o maşină şi a mers pe malul râului Oca, la 60 de kilometri de Moscova.
Alături era pădurea de molizi, acolo unde se văzuseră ultima oară. Era intactă, aşa cum o ştia. „În rest, n-am mai recunoscut nimic“, scria Grigore Gheba, care nu a mai aflat nimic despre femeia care, cândva, i-a salvat viaţa, potrivit adevarul.ro.
Gheba înțelege pericolul comunist și refuză pactul cu aceștia.
"În ceea ce privește comunismul implantat cu forța de indivizi de teapa Anei Pauker, am înțeles că era o formă mascată a trădării de patrie, drept care am refuzat să fiu membru de partid încă de când eram în divizie și, apoi, tot restul vieții, suportând, ce-i drept, consecințele", scrie Grigore Gheba în cartea să, "Între viață și moarte".
Pentru o perioadă este prefect, dar curând viziunea sa este diferită de cea comunistă și este înlăturat.
În perioada comunistă, culegerile profesorului care a predat toată viaţa la Şcoala nr. 146 „I.G. Duca“ din Bucureşti, erau un fenomen. Peste 30 de manuale cu probleme şi exerciţii, tipărite în sute de mii, ajungând la milioane de exemplare, erau nelipsite din ghiozdanele elevilor.
În anul 1975, lui Gheba îi este interzis să mai publice, primind observaţii de la Ministrul Educaţiei şi al Învăţământului de atunci, Suzana Gâdea, cum că ultima sa lucrare „nu contribuia la modernizarea matematicii“. În fapt, regimul era supărat de popularitatea imensă a profesorului.
Gheba se luptă să-şi facă dreptate şi este sprijinit de un apropiat prieten, Gogu Rădulescu, pe atunci vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Reuşeşte să găsească soluţii şi la astfel de probleme, însă imaginea sa iese şifonată din tot scandalul.
A murit în anonimat
„L-am întâlnit o singură dată, avea peste 80 de ani și nu mă știa de la televizor. Când i-am spus că în adolescența mea cărțile lui mi-au făcut mari probleme, m-a privit plictisit.
Breasla mea nu l-a luat deloc în seamă în timp ce trăia, nu l-am văzut la televizor, nu-mi amintesc vreun interviu cu el deși era lucid, spumos și plin de bancuri.
A murit în 2004 în anonimat și la înmormântare au fost vreo 30 de oameni și niciun elev... Îi țin minte privirea plictisită când i-am spus că problemele lui de matematică mi-au însoțit adolescența... Sunt în mașină și ascult la un radio cum cineva povestea că rezolvă probleme de matematică dintr-o culegere Gheba. Grigore Gheba...", a scris Dan Negru pe Facebook.
