Cea de-a 8-a ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, un eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor, are loc în perioada 23-24 mai 2024, la București.
Black Sea and Balkans Security Forum: Rusia, sub lupa specialiștilor din SUA, NATO și UE
În prima zi, specialiști din SUA, NATO și UE, printre care generalul (rez.) David Petraues, fost șef al CIA, generalul (rez.) Phillip Breedlove, fost comandant al Forțelor NATO în Europa, și renumitul economist Nouriel Roubini, au analizat amenințarea Rusiei lui Vladimir Putin din toate punctele de vedere, militar, politic propagandistic, media „Fake News”, economic și energetic.
De asemenea, s-a discutat despre lecțiile învățate sau care trebuie învâțate de Occident din războiul pornit de Rusia în Ucraina.
Joi, 23 mai 2024, „Black Sea and Balkans Security Forum” a inclus 20 de paneluri și a fost deschis cu două prezentări - „Doi ani de război în Ucraina și impactul acestuia asupra securității în regiunea Mării Negre. Integrarea în UE și capacitatea de rezistență a Republicii Moldova la provocările actuale” și „Integrarea europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova. Cum susținem acest proces în actualul context european?” - la care au participat, printre alții, Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, prin video-call, și Nicolae Ciucă, președintele Senatului României.
Citește și: Cea de-a 8-a ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”: probleme de apărare și securitate
România susţine deschis Republica Moldova şi Ucraina în aspiraţiile lor europene şi "sunt vizibile" progresele acestor două ţări pe calea reformelor, dar "acest drum nu e deloc uşor", a transmis joi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Black Sea and Balkans Security Forum, de la Bucureşti.
"În regiunea Mării Negre, Ucraina luptă pentru democraţie şi libertate, pentru apărarea lumii bazată pe reguli şi a securităţii noastre, a tuturor. Aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE face parte dintr-un proces mai larg de transformare a regiunii Mării Negre într-un spaţiu al securităţii militare şi prosperităţii economice. Sunt vizibile progresele acestor două ţări pe calea reformelor, dar acest drum ne e deloc uşor", a subliniat Ciucă.
El a adăugat că România are expertiză, ştie ce înseamnă un proces de aderare şi mai apoi o integrare profundă în structurile europene şi reducerea decalajelor economice faţă de statele dezvoltate, exprimându-şi încrederea că ambele state "au toate premisele" necesare aderării.
Citește și: VIDEO EXCLUSIV Generalul P. Breedlove: SUA, NATO și România trebuie să învețe 4 lecții din Ucraina
"Eu unul sunt încrezător, pentru că ambele state au toate premisele necesare aderării: voinţă politică puternică, ataşament pentru valorile europene, determinarea de a face reforme, sprijin popular crescut în favoarea integrării în Uniunea Europeană şi numeroase oportunităţi. Şi UE are, la rândul său, de câştigat din integrarea celor două state", a spus Ciucă.
Ciucă a menţionat că cele două ţări trebuie să lucreze pe câteva direcţii de acţiune clare, în vederea integrării lor în UE.
"Este necesar să se lucreze pe câteva direcţii de acţiune clare, în sprijinul integrării Republicii Moldova şi a Ucrainei. Ucraina nu trebuie doar să se apere, ci să câştige războiul cu Rusia.
Sprijinirea celor două state pentru a-şi spori rezilienţa şi pentru lupta împotriva dezinformării ruseşti (...)
Eu cred că, dincolo de sprijinul pe care îl primiţi de la partenerii externi, este absolut important să determinaţi sprijinul intern, şi am înţeles temerea dumneavoastră faţă de ceea ce înseamnă propaganda, slăbirea acestor trăiri şi simţăminte faţă de beneficiile pe care poate să le aducă statutul de stat membru al Uniunii Europene.
Ca atare, în această direcţie trebuie să se îndrepte toate demersurile noastre şi să continuăm ca, dincolo de deciziile pe care dumneavoastră le luaţi, să existe această coordonare pentru complementarea parcursului fiecăreia dintre ţări (...)
Lupta pentru acest obiectiv nu va fi uşoară. Ca atare, dincolo de ceea ce faceţi dumneavoastră, este în continuare nevoie să sprijinim Ucraina pentru efortul de război, să poată să reziste. (...) Să sprijinim Ucraina, Republica Moldova şi celelalte ţări, în procesul de aderare, fiecare pe drumul său", a conchis Ciucă.
Citește și: VIDEO Adrian Zuckerman: Cel mai bun prieten al României nu e la Bejing sau Moscova, e la Casă Albă
Marcel Ciolacu: România va continua să sprijine Ucraina „cu toate puterile”
Premierul Marcel Ciolacu a transmis printr-un mesaj video, la Black Sea and Balkans Security Forum 2024, că România va continua să sprijine Ucraina "cu toate puterile", subliniind că ţara noastră a devenit unul dintre principalii furnizori de energie pentru ţara vecină.
El a adăugat că România îşi propune să fie unul dintre "cei mai importanţi" actori ai procesului de reconstrucţie a Ucrainei.
"Din păcate, după mai bine de doi ani de la declanşarea agresiunii oribile a Rusiei, se repetă zilnic aceleaşi scene dramatice (...) - oameni morţi, valuri de refugiaţi ucraineni care aleg calea exilului. Populaţia rămasă acasă trăieşte pe muchie de cuţit.
În faţa acestor tragedii, România are o singură variantă - să sprijine Ucraina în continuare cu toate puterile. Rămânem un cămin primitor pentru populaţia ucraineană, mai ales că vorbim în special de mame cu copii şi continuăm să ne susţinem vecinul să reziste atât militar, cât mai ales economic.
Deja România a devenit unul dintre principalii furnizori de energie după ce atacurile Rusiei au avariat centralele electrice ucrainene. Suntem gata să exportăm cantităţile de energie necesare Ucrainei, aşa cum am făcut şi pentru Republica Moldova. Astfel, vom dejuca acest plan cinic al Rusiei", a afirmat prim-ministrul.
Ciolacu a menţionat, totodată, investiţiile pe care România le face pentru a deveni principalul hub logistic pentru mărfurile ucrainene.
"În paralel, investim multe miliarde de euro pentru ca România să fie principalul hub logistic pentru mărfurile ucrainene. Aceşti bani înseamnă construcţia de autostrăzi şi modernizarea de căi ferate. În plus, derulăm lucrări masive de peste 1,5 miliarde de euro în Portul Constanţa.
(...) Cu ajutorul Statelor Unite, al altor aliaţi din NATO şi al Uniunii Europene, trebuie să transformăm Marea Neagră dintr-o zonă de război într-una a securităţii şi prosperităţii economice.
Am stabilit deja ca împreună cu Turcia şi Bulgaria să efectuăm acţiuni comune de deminare.
Vrem să asigurăm toate condiţiile ca Marea Neagră să fie o punte economică de legătură între Europa, Asia şi Orientul Mijlociu şi să devină un spaţiu energetic strategic unde exploatarea gazelor din adâncuri să genereze dezvoltare economică la nivel regional.
În final, vă propun să privim cu încredere în viitor, un viitor în care să ne ocupăm de reconstrucţia Ucrainei. România îşi propune să fie unul dintre cei mai importanţi actori ai acestui proces. Avem oamenii, resursele şi determinarea pentru a ajuta Ucraina să renască. Contăm pe sprijinul aliaţilor şi partenerilor noştri pentru realizarea acestei perspective", a evidenţiat premierul Ciolacu.
Fostul Comandant al Forțelor NATO în Europa, Generalul (rez) Phillip Breedlove, la Black Sea and Balkans Security Forum 2024
Panelul de la Black Sea and Balkans Security Forum 2024 intitulat „Politica NATO și a SUA în regiunea Mării Negre. De la gestionarea crizelor pe termen scurt la o viziune pe termen lung”, organizat în parteneriat cu Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) din SUA, a fost prezidat de generalul (ret.) Daniel Petrescu, iar printre vorbitorii de marcă se numără generalul (ret.) Philip M. Breedlove, fostul Comandant al Forțelor NATO în Europa, dr. Wendin Smith, director al Direcției pentru Politica de Securitate din cadrul Diviziei pentru Afaceri Politice și Politica de Securitate a NATO, Titus Corlățean, actualul președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului României, și Dragomir Zakov, director general pentru relații bilaterale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și fost ministru al Apărării al Bulgariei.
Discuțiile s-au referit la importanța strategică a României pentru NATO, la Rusia ca fiind cea mai mare amenințare pentru Alianță, la prioritățile pentru viitorul Summit NATO, precum și la relația pe termen lung cu Ucraina. În mod specific, s-a stipulat necesitatea ca Alianța să demonstreze Rusiei că este pregătită să protejeze libertatea de navigație, să consolideze prezența NATO în Marea Neagră și chiar să învețe unele lecții din greșelile din trecut ale Alianței.
Cum se luptă România cu tranziţia energetică
Tranziţia energetică în România are un ritm foarte redus, iar ca să atingem acele ţinte până în 2030 trebuie să fim echilibraţi şi să ne focusăm pe necesităţile momentului, a declarat, joi, Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, la cea de-a 8-a ediţie a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum".
"Din punctul meu de vedere, securitatea energetică înseamnă o dată capacitate de producţie de energie electrică, capacitate de distribuţie şi transport al energiei electrice şi, nu în ultimul rând, capabilitatea de apărare a acestei infrastructuri critice. România la acest capitol cred că putem să spunem că stă bine, pentru că avem capacitate de producţie, avem capacitate de transport şi operare de sistem la distribuţie.
Într-adevăr, e nevoie de investiţii majore şi România este ţară-membră NATO, adică avem capabilităţi de apărare a acestor infrastructuri critice. În ultima perioadă se vorbeşte foarte mult despre tranziţia energetică, despre această trilemă. Toată lumea vrea să fie implicată în tranziţia energetică, să înverzim Uniunea Europeană şi acest continent european să dea acel exemplu că noi vom fi primii care o să investim maxim în tot ce înseamnă capacităţi de producere energie electrică din regenerabile.
Pe de altă parte, tranziţia energetică în România, din punctul meu de vedere, are un ritm foarte redus şi vorbim despre cifre. În 2022, capacităţile de producere energie electrică puse în funcţiune erau de 25 de megawaţi, în 2023 de 1.000 de megawaţi prosumatori, 450 la panouri fotovoltaice şi 72 de megawaţi eoliene.
Am înţeles că, începând cu anul acesta, o să vină un val masiv de punere în funcţiune a acestor capacităţi de producere de energie electrică, dar un lucru este cert: o să fie o presiune majoră pe operatorii de distribuţie", a afirmat Antal.
Potrivit datelor prezentate de acesta, la ora actuală, în România, investiţiile în distribuţia şi transportul de energie sunt estimate la circa 13 miliarde de euro.
"Permiteţi-mi, totuşi, prin prisma faptului că sunt şi politician, nu pot să fac rabat de la acest detaliu important.
Suntem în campanie electorală şi suntem în campania electorală pentru europarlamentare.
Eu cred că este un moment foarte bun pentru a discuta mult mai apăsat despre această tranziţie energetică, pentru că eu unul cel puţin, cred că după 9 iunie, Parlamentul European, în prima instanţă, ca şi for legislativ al Uniunii Europene, o să aibă curajul şi puterea politică de a rediscuta tot ce înseamnă Green Deal şi de a rediscuta tot ce înseamnă "Fit for 55".
De ce? Pentru că, în paralel, de exemplu, Statele Unite au venit cu acel vestit program Inflation Reduction Act care, practic, facilitează investiţiile în SUA, unde componenta de emitere de CO2 este una derizorie (...)
Tranziţia energetică este importantă, securitatea energetică este extrem de importantă, off shore wind categoric este foarte important, dar ca să atingem acele ţinte până în 2030, trebuie să fim echilibraţi şi să ne focusăm pe necesităţile momentului. Să venim şi la nivel politic, la nivel executiv, cu programe foarte bine dedicate pentru industrie, ca să putem să facilităm şi pentru consumatori aceste capacităţi de producere de energie electrică (...)", a punctat demnitarul.
Pe de altă parte, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a afirmat la cea de-a 8-a ediţie a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum" că România a ţinut lumina aprinsă, la propriu, în Republica Moldova pentru două ierni şi a reuşit să facă asta pentru că a avut un sistem energetic pregătit.
"Din punctul meu de vedere, cu cât ne proiectăm investiţii în sistemul energetic care să ne asigure un mix echilibrat de producţie de energie electrică, rezolvăm şi problema de security of supply, precum şi problema de suportabilitate a costului energiei în factura consumatorilor casnici şi non-casnici pe partea de energie electrică.
Din punctul acesta de vedere, România a dat dovadă de consecvenţă în ultimii ani, prin sursele de finanţare şi programele guvernamentale cu un nivel foarte mare de finanţare. Am văzut şi în perioada crizei energetice că România, la propriu, a ţinut lumina aprinsă în Republica Moldova pentru două ierni, adică ajutorul dat vecinilor a fost unul consistent.
Am reuşit să facem lucrul acesta tocmai pentru că am avut un sistem energetic pregătit să facă asta, pregătit să asigure nevoia de energie la nivelul consumului de energie din România şi atunci am putut să întindem o mână de ajutor şi Republicii Moldova.
De ce să nu extindem acest ajutor şi către alte ţări, când este nevoie şi de ce să nu ne consolidăm poziţia de lider regional în ceea ce priveşte domeniul energiei?", a menţionat Niculescu.
Şeful ANRE a susţinut că România este prima ţară din regiune în domeniul "off shore wind", odată cu promulgarea unui proiect de lege în acest sens de către preşedintele Kuals Iohannis.
"Am dat dovadă de lider şi din acest punct de vedere o să reamintesc pe scurt proiectul promulgat de către preşedintele României în ceea ce priveşte producţia de energie "off shore wind", sector care este pentru prima dată reglementat de o ţară riverană Mării Negre, fapt care ne poziţionează pe primul loc în regiune în acest domeniu.
Repet, cred că soluţia la această problemă o reprezintă investiţiile pe tot lanţul: în producţia de energie electrică, în dezvoltarea reţelelor de transport - pentru că degeaba producem energie în sud-estul României, cum producem acum, dacă nu suntem capabili să o transportăm în zona de consum nord-vest, mai ales, investiţii în reţele de distribuţie care trebuie să facă faţă tuturor provocărilor din această perioadă, de la prosumator până la proiecte care trebuie racordate în reţelele de distribuţie, digitalizare etc.", a subliniat preşedintele ANRE.
Războiul hibrid rusesc și amenințările la adresa Europei, din nordul extrem până la Marea Neagră
Moderatorul panelului „Războiul hibrid rusesc și amenințările la adresa Europei, din nordul extrem până la Marea Neagră” a fost Tudor Curtifan, redactor-șef Defense România.
Speakerii au fost Alina Bârgăoanu, expert senior asociat la New Strategy Center și decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, România, Jakub Godzimirski, profesor de cercetare la Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale (NUPI), Svitlana Kovalchuk, director executiv Yalta European Strategy, Ucraina, Sabin Orcan, director editorial Newsweek România și Nicolas Barotte, jurnalist Le Figaro, Franța.
Indiferent de termenul utilizat – război hibrid, război gri, război politic – acest tip de conflict se caracterizează printr-o combinație de tactici convenționale și neconvenționale, menite să provoace instabilitate, confuzie și panică. Federația Rusă a intensificat semnificativ utilizarea tacticilor hibride, inclusiv atacurile cibernetice, ca parte a războiului său împotriva Ucrainei.
De la declanșarea invaziei, numărul atacurilor cibernetice împotriva Ucrainei a crescut semnificativ, de la 20 la 80 pe lună.
În plus, tehnici precum propaganda, dezinformarea, manipularea informației și răspândirea fricii au fost folosite intens de către Federația Rusă pentru a influența opinia publică în statele occidentale și pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Contracararea războiului hibrid nu este o sarcină simplă.
Complexitatea sa depășește cu mult capacitățile sectorului militar, necesitând o implicare activă și o colaborare strânsă din partea societății civile, a structurilor naționale și a organizațiilor internaționale.
Fostul șef al CIA David Petraeus, la București: Victoria Ucrainei depinde de trei lucruri vitale
Fostul șef al CIA David Petraeus și-a lansat la București cartea „Conflict, evoluţia războiului din 1945 până la Ucraina", la care este coautor împreună cu Andrew Roberts, și participă și la Black Sea and Balkans Security Forum 2024.
David Petraeus a declarat la București că cictoria Ucrainei în războiul cu Rusia depinde de trei lucruri vitale.
„O întrebare şi mai mare: Este asta posibil? Cred că singurul răspuns ar fi că ... depinde. Depinde în primul rând de continuarea sprijinului din partea SUA. Dar depinde şi de rezolvarea de către Ucraina a unui lucru foarte dificil, media de vârstă a ostaşilor săi, care este acum în jur de 40 de ani. (...)
Mai depinde şi de faptul dacă statele vestice cad de acord să dea Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din fondurile ruse îngheţate în ţările occidentale. Şi asta este absolut vital. Eu cred (...) că este legal, a afirmat David Petraeus.
