Scandalul din ultimele zile cu bucățile de „dronă rusească” (iraniană n.red) căzute în România în atacul rusesc de luni de la Porturile ucrainene aflate pe celălalt mal al Dunării - Reni și Ismail, au iscat multe controvese cu privire la escaladarea războiului de către Rusia în teritoriile NATO.
Cum arată și atacă dronele iraniene „kamikaze” Shahed 136 care cad și în România
Incidentul a fost geolocalizat oficial, iar zona estimată a prăbușirii a fost la 300 de metri deasupra părții românești a râului.
România a continuat să nege incidentul, în ciuda dovezilor furnizate de analiza imaginilor din satelit și de mărturiile martorilor oculari, până ieri, miercuri, când Ministrul Apărării Naționale a declarat că bucăți dintr-o dronă au fost gasite în zona în care ucrainenii atrăgeau încă de luni atenția, dar erau ignorați.
🇷🇺Russian Shahed-136 Drone Confirmed to have Crashed in Romania.
— Intel Drop (@IntelDrop_) September 5, 2023
A Russian Shahed drone crashed and exploded inside Romania a NATO member in the early morning of September 4th. The drone was part of a larger Russian attack on the Port of Izmail, a Ukrainian city located next to… pic.twitter.com/NLrUlte09n
Ce știm despre drona Shahed-136 sau Geranium-2 (denumită de Rusia)?
Atât Guvernul ucrainean cât și agențiile de informații occidentale susțin că Rusia folosește drone Shahed-136 de fabricație iraniană în conflict începând din toamna anului trecut.
Denumită și Geranium-2 de către Rusia, această dronă poartă explozibili într-un focos plasat chiar în botul UAV-ului și este proiectată să zăbovească deasupra unei ținte până când i se ordonă să atace.
Shahed-136 are o anvergură a aripilor de aproximativ 2,5 m și poate fi greu de detectat pe radar.
Zboară pe sub radar
Cu alte cuvinte acest tip de dronă de dimensiuni relativ mici se strecoară cu ușurință pe „sub radar”, având capacitatea de a zbura chiar la „firul ierbii” sau la „luciul apei”, așa cum s-a întâmplat în atacurile din ultimele zile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, la câțiva metri de România.
Video demonstration of the Russian "Geran-2" kamikaze UAV, based on the Iranian "Shahed-136" design but improved with satellite navigation and other upgrades. #RussiaUkraineWar #Military #Defense pic.twitter.com/JwWVgidO1E
— Global Crisis News (@JabWahrheit) September 5, 2023
Atacul cu drone mai eficient și mai ieftin decât cu rachete de croazieră
Experții din domeniul apărării cred că Rusia a ales să folosească cu preponderență dronele Shahed-136 mai degrabă decât rachete de croazieră pentru atacuri aeriene, deoarece acestea sunt relativ ieftine - aproximativ 20.000 de dolari
Drona „kamikaze” Shahed 136 are între 30-50kg, poate zbura maximum 2.500 km și atinge o viteză maximă de 185 Km/h.
Primul atac rusesc cu drone
Rusia a fost raportată pentru prima dată că a folosit o dronă Shahed-136 pe 13 septembrie, atacând obiective militare din regiunea Harkov, în estul țării.
De atunci, Rusia a efectuat sute de atacuri repetate cu drone atât asupra unor ținte militare, cât și civile în zonele Kiev, Odesa și Nikolaev și în ultima vreme asupra porturilor Ismail și Reni de la Dunăre.
A footage showing how the Islamic regime of Iran's 🇮🇷 Kamikaze Drone by the name of Shahed-136 is causing havoc and destruction in Ukraine 🇺🇦#Iran #Islamic_Republic #Drone #KamikazeDrone #Shahed136 #Ukraine #War #Destruction pic.twitter.com/DYmcydXZYw
— Shervin Ashrafi 🦁🌞 🇧🇻 (@Shervin_Ashrafi) September 7, 2023
România a informat NATO despre drona căzută pe teritoriul său
România a informat aliaţii NATO despre faptul că a găsit pe teritoriul său resturi de la o posibilă dronă în cadrul reuniunii de miercuri a Consiliului Nord-Atlantic, iar aliaţii şi-au exprimat o puternică solidaritate cu România.
"Autorităţile române au confirmat că resturi, posibil de la o dronă, au fost găsite pe teritoriul României, în apropierea graniţei cu Ucraina. Autorităţile române investighează incidentul.
România a informat aliaţii NATO despre acest incident în cadrul reuniunii de astăzi a Consiliului Nord-Atlantic, iar aliaţii şi-au exprimat o puternică solidaritate cu România”, se spune în declaraţia purtătorului de cuvânt.
"Începând de anul trecut, ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO şi-a sporit semnificativ prezenţa în regiunea Mării Negre”, reaminteşte Dylan White.
"Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia şi rămânem în contact strâns cu aliatul nostru, România", transmite NATO în finalul declaraţiei.
