Peste o mie de membri MEK au boicotat alegerile, punând în marile orașe afișe cu liderii rezistenței iraniene - Massoud Rajavi și Maryam Rajavi, președintele ales al Consiliului Național de Rezistență al Iranului (NCRI).
Peste 3.500 de immagini video din 400 de orașe arată secțiile de vot goale, la diverse ore. Acestea au fost difuzate pe televiziunea prin satelit a opoziției Simay-e-Azadi.
„Folosind aceleași minciuni flagrante ca atunci când anunță numărul de morți de Covid-19 și martirii revoltei din noiembrie 2019, regimul clerical înmulțește numărul voturilor cu un factor de cinci într-o încercare inutilă de a conferi legitimitate unui criminal în masă devenit președinte. Singurul vot al poporului iranian este să răstoarne acest regim medieval. Dictatura religioasă se află într-o spirală descendentă și trebuie înlăturată”, a decarat Maryam Rajavi, președinte NCRI.
„Răscoala poporului iranian și Armata Libertății vor răsturna cu siguranță această dictatură religioasă. Libertatea și o republică democratică sunt drepturile inalienabile ale poporului iranian”, a subliniat aceasta.
Raisi, membru al „Comisiei morții” în represiunea din 1988
Secretarul general al Amnesty International, Agnès Callamard:
„Că Ebrahim Raisi a ajuns la președinție în loc să fie cercetat pentru crimele împotriva umanității comise, pentru dispariții forțate și tortură, este o amintire sumbră că impunitatea domnește în Iran. În 2018, organizația noastră a documentat faptul că Ebrahem Raisi a fost membru al „Comisiei morții”, responsabilă de dispariții forțate și execuții extrajudiciare a mii de disidenți politici în închisorile Evin și Gohardasht de lângă Teheran, în 1988. Circumstanțele dispariției acestora și locul unde se află corpurile lor, a fost ascuns în mod sistematic de către autoritățile iraniene, echivalând cu crime în curs de desfășurare împotriva umanității.”
Oficial, Raisi a câștigat 61,95% din voturi la alegerile prezidențiale de vineri, cu o participare la vot de 48,8%.
Președintele ales al Iranului, Ebrahem Raisi, a declarat luni că nu se va întâlni cu președintele Biden și nici nu va negocia programul de rachete balistice și sprijinul acordat milițiilor regionale, stabilind o poziție dură după victoria în alegerile prezidențiale.
Raisi, 60 de ani, s-a descris un „apărător al drepturilor omului”, când a fost întrebat despre implicarea sa în execuția în masă din 1988 a peste 5.000 de persoane, prima dată când subiectul acesta apare la televiziune.
Raisi, în vârstă de 60 de ani, va prelua funcția în luna august, în locul președintelui moderat Hassan Rouhani.
Statele Unite au declarat că regretă faptul că iranienii nu au putut participa la un „proces electoral liber și echitabil” la alegerile prezidențiale ale țării.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că Washingtonul va continua, totuși, discuțiile indirecte cu Teheranul pentru revenirea la Acordul nuclear din 2015.
Duminică, negociatorii au anunțat o pauză de zece zile în discuții după ce Raisi a câștigat vineri alegerile prezidențiale din Iran.
Citește și
„Măcelarul”, implicat în asasinarea a 30.000 de disidenți, favorit pentru președinția Iranului
Alegeri prezidențiale din Iran. Ebrahim Rais a eliminat 600 de contracandidați până la vot
Președintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat pe Raisi și și-a exprimat speranța pentru „dezvoltarea în continuare a unei cooperări bilaterale constructive”.
Prim-ministrul israelian Naftali Bennett a deschis duminică prima sa ședință de cabinet cu o condamnare a noului președinte iranian.
Bennett a spus că „dintre toți oamenii pe care liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei i-ar fi putut alege, l-a ales pe călăul de la Teheran, un om infam printre iranieni și în întreaga lume pentru conducerea comitetelor morții care au executat mii de cetățeni iranieni nevinovați ani de zile."
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat speranța că relațiile de cooperare dintre cei doi vecini va deveni mai puternică în timpul mandatului lui Raisi.
