NATO ridică „zid de drone” la granița de est împotriva Rusiei. România, în afara proiectului.
Răbdarea lui Trump se epuizează, nu este mulțumit de Zelenski în negocieri, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după eșecul discuțiilor de la Londra, eveniment pregătit pentru miniștrii de externe ai SUA, Ucrainei, Franței, Marii Britanii și Germaniei, care nu a mai avut loc la acest nivel.
Primul care și-a anunțat neparticiparea a fost secretarul de stat Marco Rubio, nemulțumit că Ucraina nu vrea să recunoască teritoriile cucerite de ruși ca fiind sub controlul Rusiei, cu înghețarea conflictului.
NATO ridică „zid de drone” la granița de est împotriva Rusiei. România, în afara proiectului
În perspectiva ca Trump să lase Ucraina și Europa la cheremul lui Putin, Alianța își intensifică capacitățile de supraveghere și descurajare a războiului în curs de desfășurare al Rusiei în Ucraina.
Proiectul, supranumit „Zidul de drone”, prevede un strat continuu de sisteme aeriene fără pilot care cuprinde Finlanda, Norvegia, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia.
Valorificând tehnologia de ultimă oră, Alianța ridică practic un „zid” de apărare împotriva incursiunilor și a tacticilor de război neconvenționale ale Rusiei.
Granița de est a NATO are o lungime de 3000 de kilometri. Un zid cu zeci de mii de drone de luptă este văzut ca un mijloc de apărare eficient și mai mobil decât zidul ridicat de Polonia, de exemplu.
Zidul de drone este conceput pentru a servi ca o rețea permanentă de avertizare timpurie și de recunoaștere de-a lungul flancului estic al NATO, în special în zonele vulnerabile de la granița cu Rusia.
Este atât un proiect de a consolida apărarea Europei, de a afirma controlul regional asupra tehnologiilor de supraveghere și de a contracara tipul de conflicte din zona gri care au marcat strategiile recente ale Rusiei în Ucraina și în alte părți.
Fiecare țară participantă controlează propriile drone și active militare
Într-o primă etapă, proiectul prevede că fiecare țară își va menține controlul asupra propriilor active și va lucra cu guvernele aliate și forțele armate pentru partajarea informațiilor.
Dronele vor fi utilizate în principal pentru informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), dar dronele de atac pot fi incluse și în flotă în scopuri de apărare.
Inițiativa reflectă, de asemenea, o schimbare tot mai mare a strategiei europene de apărare. Acest pivot vine într-un moment în care angajamentul Statelor Unite față de NATO pare mai puțin sigur, mai ales după revenirea președintelui Donald Trump, care trimite toate semnalele că nu se va implica prea mult în apărarea Europei.
Este una dintre cele mai extinse desfășurări de sisteme autonome de supraveghere și contra-drone din istoria recentă, un factor de descurajare strategic. 
„Prin integrarea tehnologiei de ultimă oră, a măsurilor comune de apărare și a inovației rapide, putem crea o soluție eficientă pe mai multe straturi care ajută la asigurarea rezistenței Europei împotriva amenințărilor externe și a agresorilor”, a declarat Defence Estonia, un consorțiu de companii de securitate., potrivit Newsweek.
Germania va sprijini partenerii industriali germani precum Quantum Systems, care produce deja sute de drone lunar.
„Cu o coordonare politică potrivită, un prim nivel operațional – folosind tehnologia existentă și dovedită – ar putea fi implementat în decurs de un an”, a declarat Martin Karkour, director de vânzări la Quantum Systems, un producător german de drone. "Tehnologia este gata. Ceea ce mai este nevoie este o strategie la nivelul UE sau NATO".
Datele obținute de drone vor fi sub control european
Karkour a subliniat necesitatea sistemelor produse în Europa pentru a asigura autonomia strategică, în special pe fondul preocupărilor legate de fiabilitatea garanțiilor de securitate ale SUA. „Sistemele realizate în Europa asigură autonomie strategică și păstrează datele sensibile sub control european”, a spus el.
Segmentul baltic al inițiativei Drone Wall include Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Polonia.
Liderii estonieni ai apărării au apelat la firme locale de tehnologie. Printre acestea se numără DefSecIntel Solutions, al cărui sistem de contramăsuri cu mai multe straturi de drone, Erishield, integrează Inteligența Artificială, senzori și contramăsuri mobile de drone într-un centru de control unificat.
"Acesta este un lucru complet nou. O graniță cu dronă din Norvegia până în Polonia", a declarat ministrul de Interne al Lituaniei, Agnė Bilotaitė, pentru Baltic News Service. „Acest lucru ne va permite să ne protejăm de provocările țărilor neprietenoase”.
Firma estonă Rantelon, împreună cu partenerii Marduk Technologies, Hevi Optronics și alții, contribuie la inițiativă, cu finanțare guvernamentală de 12 milioane de euro alocată pe parcursul a trei ani pentru proiect.
Scopul este de a asigura operațional în timp real granița, inclusiv de a detecta și a perturba drone utilizate pentru contrabandă sau război hibrid.
Ucraina dezvoltă drone cu Inteligență Artificială, numai România e „dezgolită” la Marea Neagră
Lucrările au început deja în Polonia, unde planurile pentru 700 de kilometri de infrastructură de supraveghere fortificată – în cadrul programului Shield-East – au fost anunțate la începutul acestui an.
România și Ucraina au o graniță de 649,4 kilometri și se află prinse în strategia lui Putin de a controla Marea Neagră.
Dronele Rusiei au încălcat de nenumărate ori spațiul aerian al României, fie deviate accidental, fie cu intenție, pentru a testa capacitatea de ripostă.
Care nu s-a materializat până acum, chiar dacă Kievul a cerut României să doboare dronele rusești pe teritoriul ucrainean.
Ucraina, care a obținut un mare succes cu dronele, scufundând nave emblematice ale Flotei Mării Negre a Rusiei, acum dezvoltă drone compatibile cu inteligența artificială care ar putea lovi ținte rusești aflate la depărtare și să fie mai rezistente la contramăsurile electronice.
Kievul dezvoltă un nou sistem ce ar putea discerne, vâna și lovi țintele în mod autonom de la distanță.
Acest lucru ar face dronele mai greu de doborât sau blocat și ar reduce amenințarea cu lovituri de represalii asupra piloților de drone.
Marea Britanie a anunțat crearea unei coaliții de drone cu țări aliniate cu Occidentul care vor investi 200 de milioane de lire sterline în furnizarea de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de calitate militară Ucrainei.
În timp ce atacurile Rusiei sunt din ce în ce mai aproape de România, asupra porturilor ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, Bucureștiul nu a anunțat niciun proiect de apărare cu drone în coaliție cu parteneri NATO.
