Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. În cadrul dezbaterii privind prioritățile președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene, Viktor Orban a făcut un apel ferm pentru integrarea completă a României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Premierul ungar a evidențiat că, din perspectiva Ungariei, cele două țări ar trebui să fie acceptate ca membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024.
„Președinția ungară cere ca România și Bulgaria să fie membre depline ale zonei Schengen până la sfârșitul anului", a declarat Viktor Orban în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Orban a mai afirmat că sistemul european de azil a eșuat și că măsurile actuale nu reușesc să asigure controlul eficient al migrației ilegale.
„Politica UE privind migrația a eșuat, se văd consecințele. Migrația ilegală și temerile legate de siguranță au dus la controale consolidate la frontiere. Fie că ne place sau nu, acestea sunt faptele", a adăugat premierul ungar, potrivit index.hu.
Potrivit prim-ministrului maghiar, acum "este timpul să discutăm la cel mai înalt nivel dacă se poate recrea voința politică necesară funcționării spațiului Schengen". Președinția maghiară propune convocarea unor summituri periodice Schengen cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre Schengen.
Citește și: Cum poate fi obligată Austria să ne lase în Schengen? Lecția pe care ne-o dau navetiștii din Ungaria
Propuneri pentru reformarea sistemului Schengen
În contextul discuțiilor legate de migrație, Viktor Orban a sugerat implementarea unui mecanism prin care liderii țărilor membre Schengen să se întâlnească la nivel înalt, similar cu reuniunile din zona euro în timpul crizei financiare din 2008.
Acest sistem ar permite o coordonare mai eficientă între statele Schengen în ceea ce privește provocările legate de migrație și securitate.
Propunerile premierului ungar vin pe fondul unei perioade în care mai multe state membre au intensificat controalele la granițele interne ale UE din cauza fluxurilor de migranți, punând presiune asupra mecanismului de funcționare al spațiului Schengen.
Comisia Europeană cere Austriei să permită României aderarea la Schengen
Comisia Europeană, împreună cu președinția maghiară a Consiliului UE, vor propune oficial aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru, potrivit noului șef al Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Iordanka Chobanova.
Citește și: România se pregătește pentru Schengen-ul terestru. Migrația, în scădere. Viena, fără argumente
La 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, vor face o propunere formală Consiliului pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre ale celor două țări.
Rămâne de văzut dacă noul guvern din Austria va fi de acord de această dată cu extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, ținând cont că Partidul Libertății din Austria (FPÖ), condus de Herbert Kickl cu viziuni anti-UE, anti-migrație și pro-rus a câștigat alegerile din Austria. Până acum niciun alt partid din Austria nu și-a exprimat dorința de a face un guvern cu extremistii lui Kickl.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
Totuși, ținând seama de politica "abruptă" a Ungariei și pozițiile ferme ale lui Viktor Orban este posibil să "înmoaie" reduta austriacă, singura țară care se opune extinderii Schengen în acest moment.
Migrația ilegală, în scădere. Cifrele adevărului FRONTEX 2024
Numărul trecerilor ilegale de frontieră în Uniunea Europeană a scăzut considerabil în primele opt luni din 2024, ajungând la 139.847 de cazuri, conform datelor preliminare publicate de Frontex.
Această scădere de 39% față de aceeași perioadă din anul precedent se datorează în special scăderii fluxurilor pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, unde numărul trecerilor a scăzut cu 77%, respectiv 64%.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
Frontex a desfășurat 2.900 de ofițeri pe întregul continent pentru a sprijini statele membre în gestionarea frontierelor externe.
