"Principala concluzie este că explozia a fost deliberată, dar inamicul a acţionat într-un mod haotic permiţând ca propriul echipament să fie inundat", a declarat Zelenski pe Telegram, după o reuniune a comandamentului militar.
Zelenski: „Aruncarea în aer a barajului nu va afecta campania de recucerire a teritoriului”
" 'În acelaşi timp, ruperea barajului nu va avea niciun efect asupra capacităţii Ucrainei de a-şi recuceri propriul teritoriu", a afirmat el.
Distrugerea parţială a unui baraj hidroelectric în sudul Ucrainei, de care Moscova şi Kievul se acuză reciproc, va inunda liniile defensive ruseşti de-a lungul Niprului, dar mai ales va împiedica o potenţială operaţiune ucraineană în zonă pentru a recuceri teritorii ocupate, comenta anterior France Presse.
Acest baraj a fost conceput în special pentru a alimenta cu apă, printr-un canal, peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Moscova, care ar putea astfel să cunoască importante dificultăţi în aprovizionarea cu apă în viitor.
Dar numeroşi observatori occidentali înclină totuşi să creadă într-un sabotaj rusesc pentru a penaliza Kievul pe termen scurt, într-un moment în care armata ucraineană se pregăteşte să lanseze o ofensivă.
Citește și: Ministerul Educației vrea să încheie mediile elevilor și cu două note. Proiectul, răspuns la grevă
Aceasta este în orice caz teza Kievului, care a acuzat marţi Rusia că a "aruncat în aer barajul pentru a zădărnici" operaţiunile sale.
Aceste inundaţii au provocat deja în acest stadiu sute de evacuări şi riscă să afecteze operaţiunile militare ucrainene în curs.
Din punct de vedere militar, creşterea nivelului apei în regiunea Herson va face extrem dificilă traversarea fluviului printr-o potenţială operaţiune amfibie ucraineană pentru a încerca să recucerească malul estic al fluviului, în direcţia Crimeii.
"Dacă mergem pe logica 'cui foloseşte', Rusia ar fi vinovatul logic, pentru că provocând inundaţii în aval de Nova Kahovka, ruşii ar complica eforturile de traversare ale ucrainenilor, câştigând astfel timp şi permiţându-le să se concentreze asupra altor sectoare ale frontului" care se întinde pe circa 1.000 de km, subliniază pe Twitter istoricul britanic Serghei Radcenko, profesor la Johns Hopkins School of Advanced International Studies.
"Nu văd aproape nimic nici pe departe de care să profite Ucraina în această situaţie.Încă o infrastructură distrusă, încă un instrument de producţie a electricităţii la pământ, noi suferinţe pentru civilii ucraineni, o limitare a opţiunilor ofensive şi logistice ucrainene", completează Stephane Audrand, consultant francez independent în domeniul riscurilor internaţionale.
Riscul de lovituri asupra acestei instalaţii strategice de la Kahovka, situată în zonele regiunii Herson ocupate de Rusia, este agitat încă din octombrie de către ucraineni şi de ruşi. Preşedintele ucrainean acuzase Moscova că ar fi "minat barajul", unul dintre cele mai mari în Ucraina. "Minciuni!", reacţionaseră autorităţile de ocupaţie ruse.
Citește și: Arctica ar putea rămâne fără gheaţă în zonele sale marine încă din anii 2030, spun cercetătorii
O distrugere de acest tip, susceptibilă să afecteze grav populaţii civile, este considerată din 1949 drept crimă de război, în virtutea protocolului adiţional al Convenţiilor de la Geneva.
"Barajele, digurile şi centralele nucleare pentru producerea energiei electrice nu vor face obiectul unor atacuri, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci când astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forţe şi, în consecinţă, produc pierderi severe în rândul populaţiei civile", subliniază Articolul 56.
