În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu.
Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.
Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări.
Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org.
Citește și: SUA au transmis „garanțiile”. Rusia: Marea Neagră devine regiune de rivalitate militară
În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust". Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie.
În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''.
În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP.
Citește și: Ungaria a găsit scuza: Nu sprijină Ucraina în fața Rusiei pentru că nu respectă minoritatea maghiară
Textul 'angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric' şi 'felicită' ţările care prezervă 'siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului'.
Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să 'elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid', şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale 'să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului'.
