Este vorba de Monseniorul Alois Fechet. Dosarul său a fost depus de CNSAS, pe 9 mai, la Curtea de Apel București, cu cerere de constatare a calității de colaborator al fostei Poliții politice comuniste. Procesului încă nu i-a fost alocat un prim termen. Fechet nu a răspuns mesajului privat postat de Newsweek România pe contul său de Facebook.
Din 28 octombrie 2017, el a primit spre păstorire, din partea Episcopiei Romano- Catolice din Iași două parohii din Italia: cele din Montelabbate și Apsella.
Fechet (73 de ani) a urmat liceul şi Institutul Teologic la Iaşi și și-a desfăşurat activitatea ca vicar la Buruieneşti, Bârgăoani şi la catedrala din Iaşi. Cadru didactic la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, a ajuns rector al instituţiei de învăţământ teologic în 1984. După 1989, a fost vicar episcopal pentru viaţa consacrată.
Vatican: "Unele semnalări despre o posibilă colaborare"
Fechet a apărut pe o listă cu șase nume pentru care Nunțiatura Apostolică din România (misiune diplomatică de maxim rang în cadrul Sfântului Scaun, echivalentul unei ambasade) a cerut CNSAS verificări în august 2018.
"Sfântul Scaun a primit unele semnalări despre o posibilă colaborare a unor ecleziastici catolici din dieceza de Iași cu Securitatea Statului spre sfârșitul perioadei comuniste.
În vederea clarificării naturii acestor eventuale relații, această Nunțiatură Apostolică ar fi foarte recunoscătoare Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru orice informație utilă oferită cu privire la următorii preoți:
Dâscă Isidor, Paroh și Decan de Bacău
Farcaș Benone, Rector al Institutului ”Sfântul Iosif” din Iași
Fechet Alois, actualmente rezident în Italia
Iacob Ieronim, Paroh de Constanța
Păuleț Iosif, Paroh și Decan de Suceava
Solomon Pavel, actualmente rezident în Austria", se scria în adresa Nunțiaturii.
Un subiect delicat
Dâscă, Farcaș, Iacob și Păuleț au primit verdicte de necolaborare în februarie 2019, în timp ce în cazul lui Solomon nu s-au putut face verificări pentru că acesta nu mai este cetățean român. În cazul lui Dâscă s-a descoperit că a fost urmărit de Securitate, între 1984 și 1989, pentru "relații suspecte în străinătate".
Legăturile preoților cu Securitatea au reprezentat un subiect delicat la momentul elaborării legilor care permiteau verificări în arhivele CNSAS. Dacă, inițial, trecutul acestora putea fi cercetat la solicitarea oricărei persoane/asociații interesate (astfel au fost deconspirați preoți cu funcții înalte, cum ar fi ÎPS Pimen), ulterior acest drept a fost restrâns doar pentru cultele din care aceștia fac parte. La cultul ortodox majoritar, deși există bănuieli asupra unor înalți prelați, conducerea Bisericii nu a întocmit nici o astfel de cerere, până în prezent.
În ceea ce privește Biserica Catolică, în urmă cu câțiva ani, clericul Vladimir Petercă a primit verdict de colaborator aprobat de prima instanță, dar, în apel, decizia a fost anulată definitiv deoarece instanța de contencios administrativ a fost nelegal sesizată.
