Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu a Comisiei Europene a cerut mai multe documente despre această controversată afacere care ar putea să genereze o nouă procedură de infringement împotriva României. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, nu a vrut să comenteze acțiunea deschisă de Comisia Europeană.
Newsweek România a dezvăluit în ultimii doi ani mai multe nereguli despre această controversată afacere. Curtea de Conturi a României, în urma neregulilor constatate după control, a recomandat Ministerului Apărării, condus de generalul Nicolae Ciucă, să rezilieze contractul. Dar ministrul Nicolae Ciucă s-a opus categoric.
Citește și: DOSAR Armata a cerut rachete, i s-au dat tunuri
În luna octombrie a acestui an, ministrul Nicolae Ciucă a decis recepționarea calitativă, nu și operativă, a unui lot de 36 de tranportoare Piranha V. De ce? Pentru că contractul urma să fie reziliat de drept în ianuarie 2021, atunci când se vor împlini trei ani de întârziere de la semnarea contractului, deși Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 111 milioane euro companiei General Dynamics, producătorul transportoarelor.
Comisia Europeană controlează cum s-a făcut cooperarea industrială
Pe 29 octombrie 2020, Comisia Europeană a anunțat Agentul Guvernamental al României, subsecretarul de stat Emilia Gane de la Ministerul de Externe, că s-a demarat o nouă procedură pilot împotriva României. Obiectul: achiziția transportoarelor blindate. În acest sens, Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu a Comisiei Europene a cerut mai multe documente despre afacerea Piranha V:
„Serviciile Comisiei ar dori să atragă atenția autorităților române asupra cerințelor specific legate de achiziționarea de vehicule blindate Piranha. Informațiile de care dispun serviciile Comisiei sugerează că și în acest caz a fost pus în aplicare un program de compensare în legătură cu achizițiile publice respective. Se pare că ofertantul câștigător, societatea americană General Dynamics European Land Systems (GDELS) s-a angajat să producă majoritatea vehiculelor blindate în România în cadrul unui acord de cooperare strategică cu societatea Uzina Mecanică București și să transfere tehnologii către entități românești”.
În acest sens, Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu a Comisiei Europene solicită informații pentru a clarifica modul în care obligațiile de cooperare industrială asumate de GDELS sunt puse în aplicare.
Afacerea Piranha V, cu derogarea de la TFUE
În anul 2017, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat varianta de înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile construite pe același tip de platformă ca Piranha 3C, aflat în dotarea Armatei Române. Consiliului de Supraveghere a Cerințelor era controlat direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării.
Pe baza acestor documente, Guvernul României, condus la acea vreme de premierul Mihai Tudose, a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 prin care se reglementa achiziția directă a 227 de transportoare Piranha V în valoare de 868 milioane euro de la filiala elvețiană a companiei americane General Dynamics.
Achiziția directă s-a făcut cu derogare de la articolul 346 din Tratatul privind Funționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că „orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare”.
Pentru ce s-a obținut derogarea?
Derogarea de la art. 346 din TFUE s-a făcut în contextul în care compania americană General Dynamics și-a asumat că va livra 30 de blindate de la fabricate din Elveția iar restul de 197 ar fi urmat să fie integrate și produse în România. În primul an, adică în 2018, compania GDELS trebuia să livreze 36 de transportoare, din care șase urmau să fie produse și asamblate la Uzina Mecanică București. Nu s-a întâmplat asta. În cel de-al doilea an de la semnarea contractului, adică în 2019, la Uzina Mecanică București trebuia să fie produse și asamblate alte 32 de Piranha V. Nu s-a întâmplat! La fel cum nu s-a onorat nici comanda aferentă anului 2020, care prevedea producția și asamblarea unui alt lot de 26 de transportoare. Însă lotul care trebuia recepționat calitativ și operațional în 2018 a fost recepționat în octombrie 2020.
Pentru primele întârzieri, Ministerul Apărării a impus companiei GDELS penalități de 6% din valoarea contractului, adică 8,5 milioane euro. Legat de penalități, Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Apărării era obligat să aibă în contractul cadrul penalități de 10% din valoarea contractului, nu de 6% așa cum s-a negociat.
Ce trebuia să se facă și nu s-a făcut?
Conform Hotărârii de Guvern, achiziția directă a transportoarelor a fost justificată de Guvernul României, respectiv Ministerul Apărării, prin faptul că o serie de componente ale Piranha V vor fi produse în România: sistemul de protecție balistică și antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică, aparatura de ochire și observare și sistemele de senzori. Toate aceste elemente au contribuit major pentru ca România să invoce derogarea de la art. 346 din TFUE. Dar nu s-au respectat.
De exemplu, compania Elbit produce turela UT30MK2 de 30 mm în Israel, dar o asamblează în România. Alegerea acestui tip de turelă a fost opțiunea generalului Nicolae Ciucă, actualul ministru al Apărării, însă muniția aferentă nu se produce în România.
Inițial, turela a fost testată la începutul anului 2019, în Slovacia, dar rezultatele la tragerile de precizie la 1500 m au fost total neconforme. Ulterior, testele au fost reluate în Norvegia, acolo unde cu ajutorul unor muniții speciale au trecut testul.
GDELS vrea să schimbe și sistemul de comunicații, sistem care trebuia produs obligatoriu în România. Conform informațiilor furnizate de MApN, GDELS „a propus o nouă soluție pentru sistemul de comunicații și informatică”.
