Întrebat de ce nu și-a cerut scuze pentru faptul că, în decembrie 1989, soldații Armatei au tras în manifestanți, Ministerul Apărării Naționale a transmis Newsweek România că așteaptă stabilirea „fără echivoc” a ”responsabilităților individuale și instituționale”, pe baza deciziilor instanțelor de judecată.
Ministerul de Interne, cel care este succesorul Securității, altă instituție implicată în represaliile de acum 30 de ani, nu a mai așteptat decizia judecătorilor: în decembrie 2019, ministrul Marcel Vela a cerut scuze ”tuturor românilor pentru greşelile unor indivizi care nu au facut cinste de-a lungul timpului acestui minister, inclusiv în Revoluţia din Decembrie 1989”.
Șefii Armatei, responsabili de ”psihoza generalizată a terorismului”
Newsweek România a cerut, luna trecută, Biroului de Presă al Ministerului Apărării Naționale, răspunsul la întrebarea de ce Armata nu a făcut gestul simbolic de a-și cere iertare pentru faptul că soldații din structurile subordonate acestei instituții au tras în cei care au ieșit în stradă să protesteze față de regimul lui Nicolae Ceaușescu.
În comunicatul din 8 aprilie 2019 prin care Parchetul General anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției se scria că ”În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. (...)
Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. (...)
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).”
Însuși ministrul, suspect de infracţiuni contra umanităţii
Referitor la zilele de dinainte de fuga lui Ceaușescu, în rechizitoriu, procurorii militari au fost și mai preciși: „Represiunea armată exercitată în intervalul 16 - 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluţionari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN).
Coordonarea represiunii a fost făcută de preşedintele Nicolae Ceauşescu (comandant suprem al forţelor armate), prin intermediul vârfurilor de comandă din cadrul MI-DSS şi MApN. Au fost implicaţi direct şi toţi şefii de direcţii militare aparţinând MI-DSS şi MApN. Pe cale de consecinţă, responsabili pentru represiunea revoluţionarilor în intervalul 16-22 decembrie 1989 sunt fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu şi vârfurile de comandă ale MApN şi ale MI-DSS”.
În cauză, au fost clasate cauzele mai multor militari de rang înalt, inclusiv Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale până la 22 decembrie 1989, care s-a sinucis în aceeași zi. Acesta era suspect de ”săvârșirea infracţiunilor contra umanităţii pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989”.
Nici un cuvânt despre gestul simbolic
30 de ani mai târziu, Ministerul Apărării Naționale afirmă că ”Aflarea deplină a adevărului în legătură cu desfășurarea evenimentele din decembrie 1989 și stabilirea fără echivoc a responsabilităților individuale și instituționale nu reprezintă o opțiune, ci o obligație legală și morală a statului român, ca formă supremă de cinstire a memoriei celor căzuți în Revoluție.
Ministerul Apărării Naționale a sprijinit prin toate mijloacele demersurile organismelor judiciare din România pentru stabilirea responsabilităților și circumstanțelor implicării Armatei României în acțiunile din decembrie 1989 și va continua să pună la dispoziția autorităților competente toate datele și informațiile de care dispune, respectând cu strictețe deciziile pronunțate de instanțele de judecată în aceste cauze.”
Cu alte cuvinte, Armata Română așteaptă o decizie a unei instanțe, dar nu menționează că va recurge la gestul simbolic al scuzelor nici măcar după acel moment.
Revolta unui revoluționar timișorean
Reparația parțială, prin scuze, pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989 este un gest așteptat de mult timp și care revine periodic în spațiul public. Cel mai recent, în decembrie 2019, revoluționarul timișorean Corneliu Vaida a declarat într-o ședință festivă a Consiliului Local Timișoara: „Am venit pentru prima dată aici, cu scopul de a bate obrazul Armatei Române, pentru că Armata Română a tras în poporul român acum 30 de ani. Măcar ca o reparație morală, cineva care este ministrul Apărării sau comandantul suprem ar trebui să-și ceară scuze timișorenilor.”
Cererea sa, mediatizată în presă, nu a avut ecou.
Ministrul Vela: ”Trebuie să închidem greşelile trecutului”
Conducătorul altei structuri militarizate a Statului Român implicată în tragicele evenimente din 1989 nu a mai așteptat, însă, rezultatul procesului de mai sus, în care au fost trimiși în judecată Ion Iliescu - fost preşedinte al României, Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi generalul (rtr.) Iosif Rus – fostul şef al Aviaţiei Militare.
Pe 21 decembrie 2019, cu ocazia comemorării victimelor de acum 30 de ani, ministrul de Interne, Marcel Vela, a transmis că „Am simţit că trebuie să spun tuturor aceste cuvinte: Este un moment foarte important pentru mine să fiu, ca ministru de Interne, în faţa fostei miliţii din Caransebeş, în care noi toţi puteam să fim împuşcaţi acum 30 de ani de nişte miliţieni inconştienţi.
Indiferent de încadrările penale şi de pedepsele pronunţate de justiţie cu privire la faptele lor, aici a curs sânge şi s-a murit pentru libertate.
Din acest motiv, în numele tuturor poliţiştilor oneşti şi patrioţi din Minister, o instituţie care este şi va fi în slujba poporului, îmi cer scuze tuturor românilor pentru greşelile unor indivizi care nu au facut cinste de-a lungul timpului acestui minister, inclusiv în Revoluţia din Decembrie 1989. Pentru a face o lume mai bună trebuie să închidem greşelile trecutului şi să construim împreună un viitor normal şi frumos pentru România!”
Ministerul de Interne este succesorul celeilalte structuri incriminate de procurori – DSS – Direcția Securității Statului.
