În iunie 2018, sub titlul "Institutul de boli inventate", RISE Project a publicat o anchetă în care a arătat că "Există o metodă sistematică de fraudare a Asigurărilor de Sănătate. Pe numele tău. Indiferent cine ești. A pățit-o inclusiv fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav. Doar în acte, fără să știe. Se întâmplă la un spital emblematic, Institutul Național de Boli Infecțioase <Matei Balș>, aflat de 19 ani sub patronajul unui doctor celebru: Adrian Streinu-Cercel, omul care anunță gripa la televizor. Practica diagnosticelor fictive – afecțiuni adăugate din burtă oamenilor care vin la spital cu diferite probleme și pentru care statul plătește, pacient cu pacient, note de plată umflate – are un efect devastator: sărăcește artificial sistemul, intoxică statisticile naționale de sănătate, umflă achiziții publice de medicamente, generează crize."
Anchete sumare, sancțiuni rapide
Imediat ce articolul a fost publicat, Adrian Streinu-Cercel a dat ordin ca Institutul să fie întors pe dos cu anchete interne. Nu, nu ca să descopere dacă dezvăluirile sunt reale și, eventual, să corecteze erorile, ci ca să sancționeze "cârtițele".
După niște anchete sumare, demne de vremuri apuse, au fost găsite două vinovate. Una a fost sancționată mai blând, cu avertisment scris, cealaltă a fost concediată. Ambele au contestat sancțiunile în instanță. Amândouă au câștigat: avertismentul scris și concedierea au fost anulate, definitiv, de către Curtea de Apel București, care a păstrat deciziile de fond ale Tribunalului București.
Felul în care au decurs anchetele interne, însă, arată ce personaj este Adrian Streinu-Cercel, viitor senator PSD.
Scopul anchetelor: cum au ajuns datele la RISE Project
Potrivit motivării deciziei prin care Tribunalul București a decis că avertismentul scris nu este legal, "La data de 09.07.2018 (angajata sancționată - n.r.) a fost convocată (...) pentru a se prezenta la data de 11.07.2018 <în vederea desfășurării procedurii cercetării disciplinare prealabile privind accesarea și furnizarea informațiilor confidențiale ale mai multor pacienți, identificarea persoanelor care au accesat fișele pacienților și a persoanelor care au transmis informații către Rise Project>, cercetare disciplinară realizată <ca urmare a înregistrării raportului Comisiei de analiză cu privire la apariția în presă a unor imagini ale unor foi de observație ce par a aparține Institutului Naționale de B___ Infecțioase ”M____ B___” din data de 28.06.2018. La data realizării cercetării disciplinare i s-a distribuit un chestionar de tip declarație conținând mai multe întrebări referitoare la accesarea foilor de observație ale mai multor pacienți într-un scop nelegat de desfășurarea activității profesionale. A fost de asemenea întrebată dacă a accesat foaia de observație a unui pacient, (...) la ora ce i-a fost precizată și cu specificarea stației de pe care s-a făcut accesarea, respectiv din secția unde își desfășoară activitatea, precum și dacă a comunicat cu <Rise Project> în vederea transmiterii de date/informații despre pacienți."
Motivarea menționată arată și ce au comunicat juriștii de la "Matei Balș" judecătorilor pe acest subiect: "În data de 18.06.2018 managerul Institutului N_______ de B___ Infecțioase “P___. Dr. M____ B___” a fost informat de către responsabilul cu protecția datelor, PFAȘchiopu C______-M____, prin reprezentant legal Ș______ C______-M____, prin adresa nr. C_4678/18.06.2018 cu privire la apariția pe pagina de facebook https://www.facebook.________________________ site-ul web: https://www.riseproject.ro/ a unor imagini (fotografii) ale foilor de observație care par a aparține INBIMB, cât și fotografii ale ecranelor aplicației informatice Hospital Manager, aplicație care conține toate informațiile medicale ale tuturor pacienților ai INBIMB. Acestea au fost menționate intr-un articol de presa intitulat „I_________ de B___ inventate”, inițial postat pe pagina de Facebook a ziarului Rise Project, iar ulterior in ziarul online al acestora, articolul conținând un număr de aproximativ 33 de pagini in care erau afișate mai multe foi de observație ale pacienților Institutului, mentionandu-se in mod expres numele acestora, diagnosticul acestora atat de la internare cat si de la externare, numele medicului, datele de stricta confidențialitate precum CNP, parafa medic etc., dar si alte informații furnizate de către angajați ai Institutului in urma unei breșe de securitate informatica. (...)
Respectând procedurile interne si cele prevăzute de legislația in vigoare, a emis Convocatorul nr. 9/5440 din 09.07.2018 pe care i l-a adus la cunoștința reclamantei, sub semnătură, aceasta prezentandu-se la cercetarea disciplinara astfel cum rezulta din lista de prezenta si din Procesul-verbal nr. c/5624 din data de 11.07.2018. Comisia de cercetare disciplinara prealabila a avut ca scop identificarea motivului pentru care a fost efectuata accesarea neautorizata a foilor pacienților in mod neautorizat de către reclamanta, dar si furnizarea informațiilor confidențiale ale mai multor pacienți, identificarea persoanelor care au accesat fisele pacienților si a persoanelor care au transmis aceste informații către Rise Project. Deși i s-a solicitat reclamantei sa precizeze care a fost motivul accesării neautorizate a aplicației Hospital Manager pe care subscrisul parat îl deține, aceasta nu a putut menționa nici un motiv pentru accesările făcute, precizând atât verbal, cat si in scris ca user-ul si parola pe care le deține sunt folosite de mai multe persoane cărora aceasta le-a încredințat, deși acestea sunt individuale si i s-a menționat sub semnătură ca are obligația păstrării confidențialității acestora date."
2.000.000 lei, daune morale
În septembrie 2018, Adrian Streinu-Cercel a dat în judecată RISE Project pentru "acțiune în răspundere delictuală". În mai 2019, și Institutul "Matei Balș" a dat în judecată RISE Project pentru același lucru. În decembrie 2019, cele două dosare au fost conexate, având același obiect.
În iunie a.c., în dosar au mai intrat cinci intervenienți: cele două fiice ale lui Streinu-Cercel (Oana Săndulescu și Anca Streinu-Cercel), Sorin Petrea, Mariana Mărdărescu și Raluca Cruceru, toți implicați într-un fel sau altul în funcționarea Fundației "Matei Balș", înființate de Adrian Streinu-Cercel și pomenite într-un capitol generos al investigației RISE Project.
Fiecare din cei șase (cei trei din clanul Streinu-Cercel și ceilalți trei din clanul "Matei Balș") cer câte 250.000 de lei, daune morale, de la RISE Project. La suma de 1,5 milioane de lei se adaugă și 500.000 de lei, sumă pe care o cere Institutul "Matei Balș". Total: două milioane de lei.
Deocamdată, nici o decizie nu a fost luată de instanță în acest caz.
