Actualul deputat PNL spune că blocajul politic din jurul SIIJ cade în responsabilitatea partidului care și-a asumat conducerea ministerului de resort, adică USR-PLUS. La fel și întârzierea modificării Legilor Justiției, pe care Cătălin Predoiu o pune pe seama încercării noii conduceri a ministerului de a controla Parchetele.
Fostul ministru crede că principala amenințare pentru societate va fi, în următorii ani, fenomenul de crimă organizată, pentru care sistemul judiciar nu este încă pregătit, nici cu resurse logistice și nici cu resurse umane suficiente.
Newsweek România: Domnule Predoiu, subiectul cel mai dezbătut și reproșat acum în zona Justiției este întârzierea desființării SIIJ. Se caută vinovați din toate părțile. Ca fost ministru, cum vedeți situația? Și cine poartă responsabilitatea pentru acest eșec?
Cătălin Predoiu: SIIJ putea fi desființată încă din februarie 2021, pe baza proiectului elaborat de Ministerul Justiției cu un an înainte și depus la CSM, care era favorabil atunci acelui proiect. În 2020 am avut proiectul, am avut un consens construit în CSM, dar nu am avut majoritate parlamentară, care aparținea PSD.
La începutul lui 2021, după alegeri, erau toate „piesele” aliniate: proiect, consens CSM și majoritate parlamentară. Dar Ministerul a „umblat” neinspirat pe proiect, a pierdut consensul în CSM și, pe cale de consecință, fără avizul CSM, s-a pierdut coeziunea majorității parlamentare în jurul subiectului. Acestea sunt faptele. Pe baza lor, e ușor de văzut că s-a greșit strategia la Minister.
E nejustificat să se „țipe” acum la PNL și UDMR. „Cărțile” erau făcute încă din 2020 ca să treacă ușor proiectul desființării SIIJ. Dar nu PNL și UDMR erau responsabile cu păstrarea consensului în sistem și obținerea avizului CSM, ci partidul care și-a asumat conducerea Ministerului, adică USR-Plus. Cu politețe și respect colegial o spun. Cred că, în loc să căutăm vinovați, ar fi mai util acum să se negocieze constructiv și să se atingă un rezultat palpabil. Situația este gravă pentru că acum s-a ajuns la un blocaj politic greu de soluționat.
Culmea ironiei este că, în tot cursul anului 2020, s-a cerut vehement desființarea SIIJ prin Ordonanță de Urgență, deși majoritatea PSD de atunci ar fi respins o astfel de OUG „clipind din ochi” și „bătând din palme”. Ar fi fost o aventură care s-ar fi terminat în ridicol. Pragmatic vorbind, ce se mai poate face acum este să se desființeze SIIJ așa cum s-o putea din punct de vedere al proiectului, iar ulterior să faci reglaje fine pe legea rezultată, dar cu secția desființată. Pare singura soluție care ar funcționa.
Newsweek România: Care credeți că sunt cele mai grave consecințe ale acestui blocaj politic în jurul SIIJ pentru sistemul judiciar?
Cătălin Predoiu: Ratarea acestui obiectiv a afectat inclusiv Raportul MCV și interesul nostru național de a ne atinge cât mai rapid obiectivele. SIIJ nu este funcțională, dincolo de orice argumente de fond și formale pe care Ministerul le-a indicat și Guvernul PNL le-a aprobat prin Memorandumul din 2020.
La această oră, de facto, nicio instituție nu desfășoară competențe anti-corupție în sistemul judiciar și acesta e un context periculos. Vă spun, pe bază de informații pe care le întâlnesc uneori în practica avocațială, că această împrejurare generează punctual, repet, punctual, comportamente abuzive în sistem. Și vezi unele acte de anchetă penală la parchete din teritoriu sau decizii judecătorești care prin absurdul lor juridic indică limpede anomalii și ridică suspiciuni de corupție.
DNA nu mai are competențe în domeniu, trebuie să le redobândească. Iar SIIJ nu are capacitate funcțională să protejeze sistemul de corupție și abuzuri, a demonstrat-o, pentru că este o „construcție” greșită din start. Indiferent de ce ar vrea procurorii de acolo, competența lor legală este disproporționată față de mijloacele date de arhitectura secției. Deci, soluția e limpede: desființarea SIIJ. Dar trebuie găsite acele garanții care să ofere tuturor confortul că nu se pot produce abuzuri asupra judecătorilor.
Aceste garanții erau prevăzute în proiectul din 2020, de aceea și CSM ar fi dat un aviz pozitiv. Dacă citiți atent avizul negativ dat de CSM proiectului din 2021, veți vedea că se spune acest lucru transparent. Ceva de genul „am fi dat aviz pozitiv, dacă MJ păstra proiectul din 2020”, în mai multe cuvinte, dar aceasta a fost concluzia.
Newsweek România: Legile Justiției sunt tot în etapă finală de la începutul anului. Înțelegem că ați lăsat o formă a lor la minister. De ce mai trebuiau modificate?
Cătălin Predoiu: Legile Justiției au fost puse în dezbatere publică încă 4 august 2020. Până acum puteau fi adoptate, cu efecte care ar fi influențat inclusiv ridicarea MCV. Din punctul meu de vedere, noua echipă de la Minister ar fi trebuit să se limiteze la eventualele modificări propuse de sistem, de CSM și asociații, ONG-uri. Dar a ales să reintre în 2021 pe arhitectura proiectelor din 2020 cu o intervenție radicală. Ca și când dintr-un proiect de clădire stil baroc vrei să faci peste noapte una rococo! Și asta în timp ce proiectul era deja în dezbatere publică.
Scopul a fost străveziu, și anume procedura de numire a procurorilor. Aparent, se justifică eliminarea politicului din procedură, a Președintelui României, și se propune în loc un tandem Minister - CSM.
În plus, se propune „deposedarea” Procurorului General de atribuții manageriale și transferarea lor către Secția de procurori. Dacă dai praful retoricii la o parte și tragi linie, rezultă că Ministerul Justiției vrea să conducă Ministerul Public, adică procurorii, neutralizând Procurorul General, fie în mod direct, fie mijlocit de Secția de procurori a CSM. Mă întreb, nu e acesta un amestec al politicului în activitatea Parchetelor? Sigur că este, la nivelul Ministerului Justiției. Cum rămâne cu controlul politic al activității parchetelor? Cine și de ce vrea să „amenajeze” și să conducă parchetele în perspectiva lui 2024?
Dacă mai adaug și faptul că s-au lansat proceduri esențiale pentru numirea unor poziții la vârf în parchete exact când presa punea în discuție performanța Guvernului pe zona de Justiție, aducând implicit vorba despre remaniere, mi se pare că suntem naivi dacă ne închipuim că nu e decât o întâmplare.
În 2020 s-a criticat lansarea procedurilor de numire înainte de modificarea Legilor Justiției, deși mai aveam atunci cel puțin un an de zile, iată că a trecut un an și jumătate! Cum ar fi funcționat parchetele la vârf cu conduceri interimare încă un an și jumătate? Atunci a existat un argument legitim și solid. De ce se precipită acum Ministerul să lanseze proceduri de numire când mai sunt maximum două-trei luni până se adoptă Legile Justiției? În fața evidențelor, ce mai rămâne din retorica „eliminării influenței politice”? Rămâne doar „eliminarea” - eliminarea Președintelui României din procedură și înlocuirea lui cu ministrul Justiției.
Prefer actualul status quo din foarte multe motive care țin de legitimitatea politică, de nivelul de reprezentare și viziunea asupra ansamblului societății, care sunt net superioare la nivelul șefului statului. Care, să nu uităm, este în afara jocului de partide, spre deosebire de ministrul Justiției, care e ancorat în jocul partidelor. Și nu vorbim de persoane, ci de funcții și competențe legale.
Newsweek România: Am ratat ridicarea MCV în 2021, deși unele mesaje venite de la Bruxelles păreau pozitive. Cum vedeți acest eșec și unde credeți că a greșit România?
Cătălin Predoiu: Nu a greșit România, a greșit Ministerul Justiției. Era discutat încă din 2020, cu vicepreședinta Comisiei Europene, doamna Jurova, cu comisarul pe Justiție, domnul Reynders, că nu putem continua după 2021 cu dublă monitorizare - și MCV, și mecanismul „Rule of Law”. Am exprimat această poziție fermă, direct și explicit, în bilateralele cu cei doi oficiali și în Consiliul JAI. Răspunsul a fost cel pe care îl așteptam: „Este legitim, dar trebuie mai întâi să îndepliniți obiectivele din MCV”. „Fair enough!” Ce însemna asta? Să desființăm SIIJ și să adoptăm Legile Justiției în 2021. Lucruri care nu s-au întâmplat, am explicat de ce.
Newsweek România: Curtea Constituțională a decis că reducerea vechimii procurorilor DNA și DIICOT de la 10 la 7 ani este neconstituțională. Ce repercusiuni vor fi asupra sistemului și de ce sunt atât de împărțite pozițiile pe această temă?
Cătălin Predoiu: Principala consecință este că DNA și DIICOT vor recruta din ce în ce mai greu procurori. Dacă adăugăm și sistemul promovării pe loc, combinat cu legislația salarizării, rezultă o potențială lipsă de interes pentru un procuror senior, promovat într-un parchet „călduț”, ca de exemplu la malul mării sau pe lângă o stațiune montană sau într-un orășel liniștit și prosper, să vină la DNA și DIICOT, unde ai bătaie de cap și presiune. E doar una dintre anomaliile care afectează funcționarea sistemului judiciar.
Newsweek România: Ultimul raport al Comisiei Europene vorbește despre deficitul de resurse umane care s-a accentuat, cu implicații asupra calității și eficienței justiției. Ce rezolvare ar fi în contextul dat, cu limitările impuse de decizia CCR?
Cătălin Predoiu: Un bun început ar fi să nu mai creăm panică și confuzie în sistem cu declarații negândite privind vârsta de pensionare. Politicul trebuie să garanteze o carieră stabilă și un statut intangibil magistratului, precum și independența justiției.
Politicul trebuie să înțeleagă că nu se poate face performanță cu șapte judecători lucrând în aceeași încăpere, la fel și în cazul grefierilor, cu dosare ținute în beciuri pline cu apă, nici cu legi scrise incoerent sau cu 100 de cauze pe ședința de judecată.
În alte cuvinte, e destul de incorect, poate chiar imoral să ceri performanță de la un sistem care nu prea mai poate face performanță, argumentând doar că ai „dat” salarii mari. Corect, politicul a salarizat bine magistratura, dar cu restul condițiilor logistice cum rămâne? Când vom rezolva și această problemă, vom avea din nou atractivitate pentru cariera stabilă de magistrat și statutul ei independent.
Până atunci, să nu mai „busculăm” cu legi neinspirate sau declarații populiste ceea ce funcționează așa cum funcționează. Sigur, un efort trebuie să facă aici și CSM, să comunice mai mult cu sistemul și comunitatea academică, să își asume un rol de lider mai vocal, nu doar pe statut, ci și pe condițiile logistice.
Newsweek România: Ce priorități ar trebuie să aibă noua strategie anticorupție pentru 2021-2025?
Cătălin Predoiu: Cred că avem două probleme pe zona de anticorupție: refacerea capacității de anchetă și consolidarea încrederii că acest demers se face fără derapaje procedurale. Ambele subiecte reclamă o disertație. Iar pe lângă provocarea anticorupției, avem acum o mai serioasă provocare pe zona de crimă organizată.
Fenomene ca traficul de persoane, traficul de droguri, criminalitatea economică organizată, concurența neloială, contrafacerea de mărci, contrabanda, evaziunea fiscală sau introducerea în țară de deșeuri prin scheme infracționale, infracțiuni la regimul proprietății intelectuale sau la securitatea cibernetică reclamă reconstrucția modernă a parchetelor specializate. Deocamdată, avem situații în care grupurile de infractori se protejează cu măsuri de contrafilaj folosind drone mai performante decât cele ale procurorilor, pe stradă nu mai avem destui polițiști, avem situații în care faptele de corupție s-au sofisticat.
Mita se ia mai nou în cafenele din străinătate, unde se predă cheia casetelor de valori din seifurile băncilor unde este depusă în prealabil. „Prinde orbul, scoate-i ochii”, dacă mai poți. Știu toate aceste lucruri de la procurori cu care am discutat direct și care sunt disperați că nu mai pot ține situația în frâu.
O altă problemă sensibilă rămasă deschisă este capacitatea parchetelor de a obține informații-cheie în timp real. Raportul MCV ne spune să procedăm așa cum procedează și alte țări democratice în cooperarea cu serviciile de informații. La noi, găsești orice la acest capitol - falsă pudoare, acuzații revanșarde, suspiciuni, procese de intenție - mai puțin o abordare rațională, orientată spre viitor și, desigur, încadrată constituțional.
În schimb, crima organizată lucrează fără complexe, și-a construit propriile capacități de a culege informații din societate, din economie, despre concurenți, din anchete, infiltrează și recrutează din plin. Asta se pare că nu îngrijorează pe nimeni în țara noastră blocată în clișee. Suntem, firesc, preocupați să protejăm drepturile omului de abuzurile statului, dar în egală măsură ar trebui să fim atenți cum calcă în picioare aceste drepturi crima organizată, corupția, infracționalitatea în general.
Newsweek România: Care credeți că sunt cele mai mari vulnerabilități ale sistemului judiciar, care ne-ar împiedica să ieșim de sub MCV anul viitor?
Cătălin Predoiu: Dacă nu „închidem” capitolele SIIJ și Legile Justiției anul acesta, orice șansă se amână. Invers, cu ele închise, ar fi o șansă. Dar ridicarea MCV nu epuizează provocările de construcție și modernizare a Justiției.
Ar trebui să ne impunem propriul nostru MCV românesc, unul convenit intern, prin consens politic între toate partidele și între puterile statului, aplicat pe o perioadă de 5-10 ani de aici înainte, cu sarcini enorme pentru Guvern pe zona de logistică și sarcini la fel de mari pentru CSM și Ministerul Public pe zona de creștere a calității actului de justiție, a profesionalismului și integrității magistraților.
Dar haideți să începem prin a recunoaște cu toții că suntem departe de performanța așteptată de societate, după atâtea eforturi și preocupare pentru Justiție. Și mai ales că, fără Justiție, nu va funcționa nimic, chiar și dacă s-ar revărsa peste țară tot PNRR-ul și ar ploua cu autostrăzi. Ceea ce oricum nu știm dacă va fi cazul. Deci, cu atât mai mult, avem nevoie de Justiție!
