CCR a respins modificările nocive la codurile penale

UPDATE: Curtea Constituțională a respins din nou modificările aduse de parlamentarii PSD și ALDE Codului penal și Codului de procedură penală.

Judecătorii constituționali ar fi invocat faptul că Parlamentul nu a respectat deciziile anterioare ale CCR privind aceste legi. De exemplu, articolul referitor la prescripția faptei penale nu a fost modificat conform unei hotărâri, potrivit G4Media.

În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul nu a respectat decizia CCR. Actele normative se întorc din nou în Parlament, pentru a fi modificate.

____________

Printre cele mai importante modificări ce ar putea intra în vigoare dacă CCR le consideră constituționale se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu. 

PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională sesizări în legătură cu proiectul care a modificat Codul penal şi pe cel care a schimbat Codul de procedură penală, iniţiative adoptate de Parlament.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis susţine în sesizarea făcută la CCR că prin modificarea Codului de procedură penală că a fost din nou încălcată Legea fundamentală prin modificările aduse de către Parlament, precum şi principiul bicameralismului.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, a procurorilor, condusă de către procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care s-a autosesizat în cazul intervenției brutale a jandarmilor la manifestația din 10 august, și de Sorin Marian Lia, prim-procurorul Parchetului Corabia, avertizează că o parte din aceste modificări ar putea avea implicații inclusiv în cazul Caracal. 

„Dacă la data pronunțării hotarârii condamnatul a împlinit vârsta de 65 de ani (principalul suspect, Gheorghe Dincă, are 66 de ani) nu îi va putea fi aplicată pedeapsa detenției pe viață.

Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (ex lipsire de libertate, omor calificat, viol, profanare de morminte), pedeapsa pe care o va executa va fi pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu va putea fi sporită decât cu maxim 3 ani”, arată asociația procurorilor. 

„Inițiativa pentru Justiție” susține că un infractor va putea beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat.

„Dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 10 ani, se va putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată va fi mai mare de 10 ani se va putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se va ține cont de durata muncii prestate”, a menționat Asocația. 

O modificare a Codului penal cu implicații majore este cea conform căreia dacă anumiți funcționari nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu faptele, aceștia nu vor răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece așa cum i-a fost modificat conținutul, sub pretextul respectării Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016, pentru a exista infracțiunea trebuie ca funcționarul care își încalcă atribuțiile să o facă în scopul pentru a obține un folos material pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv și să fi cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut sau o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane fizice sau juridice. În condițiile în care criminalul nu a beneficiat de vreun folos material și nici nu este rudă până la gradul II cu funcționarul, acesta din urmă nu va răspunde penal.

Alte prevederi controversate:

• Judecătorul de drepturi și libertăți nu va putea soluționa cererea de arestare/prelungire a arestării preventive, decât dacă avocatul va studia minim 4 ore dosarul cauzei (în tot acest timp poate expira măsura reținerii), altfel încheierea va fi nulă;
• În cursul procesului penal vor fi interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurilor;
• Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu va putea fi folosită împotriva sa în nicio fază a procesului. Totodată, așa cum se va modifica articolul 99 C.p.p., inculpatul va avea dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale;
• După modificare articolului 92 din Codul de Procedură Penală, inculpatul va putea participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, inclusiv la audierea familiei victimei;
• Anumite probe ar putea fi excluse, dacă au fost făcute de către un organ de urmărire penală necompetent material. În această cauză, până să se stabilească infracțiunea de omor, care a fost investigată de procuror conform competenței, actele au fost făcute de polițiști ;
• Audierea inculpatului nu va putea să dureze mai mult de 6 ore;
• Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, ceea ce înseamnă că pot și să nu fie;
• Lipsa mențiunii din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare cu privire la refuzul criminalului de a preda persoanele sau obiectele căutate, atrage nulitatea absolută, ca de altfel și efectuarea percheziției, fără a-i fi solicitat
• criminalului să le predea;
• Dacă inculpatul va contesta concluziile raportului de constatare medico-legală, organul de urmărire penală va fi obligat să efectueze o expertiză, altfel raportul de constatare va fi eliminat dintre actele dosarului;
• Criminalului i se va înmâna ordonanța de reținere împreună cu întreg materialul de urmărire penală, fapt ce va presupune încă o perioadă de timp din reținere care se va pierde cu xerocopierea unui dosar de câteva mii de pagini, pe lângă cele 4 ore de studiu al dosarului de către avocat;
• Judecătorul care îl va aresta nu are voie să justifice o astfel de măsură cu argumente generale și abstracte și va trebui să justifice în concret modalitatea prin care se înlătură starea de pericol adusă ordinii publice- după ce va fi modificat art 226 C.p.p.;
• Inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere numai dacă a fost anterior citat. Se poate emite mandat de aducere în mod excepțional și motivat, iar înainte de punerea în executare a mandatului de aducere, suspectului sau inculpatului i se aduce la cunoștință învinuirea prin înmânarea unei ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale sau de punere în mișcare a acțiunii penale și după ce i se aduce la cunoștință că are dreptul de a nu da nicio declarație și de a-și angaja avocat;
• Dacă unul dintre judecătorii care au participat la dezbateri nu va mai fi judecător și cu ocazia deliberării, cauza se va repune pe rol;
• Instanța de apel nu va putea desființa sentința primei instanțe de achitare a inculpatului și nu va putea pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe ori administrate probe noi. (potrivit Hotnews)

O prevedere care i-ar putea salva pe funcționarii care și-au îndeplinit defectuos sarcinile de serviciu în salvarea Alexandrei Măceșanu este cea conform căreia a fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma „suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă. (potrivit G4Media)

Secția judecători a CSM a criticat poziția Asociției „Inițiativa pentru Justiție”

Secția de judecători a CSM susține într-un comunicat de presă că invocarea consecințelor modificării legislației penale asupra cazului de la Caracal este „o distorsiune manipulatorie a faptelor”.

„Evenimentul dramatic despre care opinia publică din România a luat cunoștință începând cu ziua de vineri, 26 iulie 2019, a relevat încă o dată faptul că, pe fondul unei situații de criză majoră, deși cadrul legislativ actual are toate mecanismele care să garanteze o eficiență deplină a procedurilor, acesta a reprezentat pretextul escaladării unei stări de dezbinare, un mediu pentru dezvoltarea dezinformărilor, manipulărilor, dar și a unei evidente lipse de asumare.
Ignorând faptul că pierderea vieții unui copil reprezintă o dramă ireversibilă și nu pretextul declanșării altor conflicte, asistăm cu îngrijorare la escaladarea unor justificări care nu își au loc într-o societate care își tratează cu maximă responsabilitate și atenție cetățenii.

Citește și Filmul tragediei de la Caracal, prezentat de o asociație care-i apără pe procurori

Folosirea drept pretext a situației de față pentru invocarea unor consecințe presupus negative ale modificărilor aduse legislației penale și procesual penale nu poate reprezenta decât o distorsiune manipulatorie a faptelor și o încercare indecentă de a profita de o situație absolut critică pentru adâncirea stării de conflict din sânul societății românești. Și aceasta este cu atât mai mult de neacceptat cu cât asemenea manipulări provin de la anumite asociații de magistrați, al căror scop central ar trebui să fie protejarea drepturilor cetățenilor, iar nu perpetuarea unor stări conflictuale și tensionate.

Modificările legislative în materie penală clamate nu au fost, încă, aprobate de legiuitor, procesul legislativ fiind la acest moment în etapa verificării de constituționalitate de către instanța de control constituțional. Singurele modificări ale cadrului legal au fost aduse exclusiv în privința statutului judecătorilor și procurorilor, organizării judiciare, precum și organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în comunicatul Secției judecători a CSM.