"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de modul de compunere a completurilor de trei judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Camerei Deputaţilor, Senatului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este decizia pronunțată miercuri de Curtea Constituțională, potrivit Hotnews.ro
În 7 noiembrie, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi instanța supremă în privinţa constituirii completurilor de judecată.
"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice", explica Meleşcanu.
În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".
De asemenea, președintele Senatului argumenta că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilire a completelor de judecători, "determină o stare de incertitudine juridică”. El a mai susținut că normele de compunere a instanțelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparțialitatea judecătorilor.
Președintele Înaltei Curții de Casație și Justiție Corina Corbu a declarat, în susținerea punctului de vedere în fața Curții Constituționale, că instituția nu a adăugat la lege și nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.
