Procurorii anticorupție notează în rechizitoriu că, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, ar fi pretins în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă.
Costel Alexe poate fi judecat
Este vorba despre tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă, "în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă", a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică, pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură), conform 7est.
Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 de depozite neînchise, pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate, ca stat membru al UE, de a le închide cât mai repede.
Citeşte şi: Dosarul lui Costel Alexe, întors la DNA. S-au constatat nereguli. E cercetat pentru luare de mită
Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
„Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrata de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezența cauză.
Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită, de fostul ministru, cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 de lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului”, menționează DNA.
Citeşte şi: Procurorii cer conducerii județului să recupereze prejudiciul cauzat de Costel Alexe
Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare, cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice.
„În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-și crea un ‘alibi juridic’ necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.)”, precizează Direcția Națională Anticorupție.
