Augustin Lazăr poate câștiga pe chestiuni de procedură bătălia cu ministrul Toader, care a inventat, de fapt, o „procedură ad-hoc” în cazul evaluării și revocării Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA și pe care vrea să o aplice și în cazul procurorului general. „Orice act al unui ministru poate fi contestat în justiție, cel vătămat putând să ceară instanței de contencios administrativ să anuleze actul, dacă nu s-a respectat procedura de emitere a sa”, a precizat, pentru Newsweek România, judecătorul Cristi Danileț.
Actul ministrului Justiției, de evaluare a procurorului general, care a dus și la solicitarea lui Tudorel Toader de revocare a acestuia, este unul administrativ, astfel că acesta poate fi atacat de Augustin Lazăr la Curtea de Apel București, în contencios administrativ. Ca parte vătămată, procurorul general îi poate cere președintelui Iohannis ca, până la soluționarea, în instanță, a cauzei, să suspende aplicarea acestui act administrativ. Conform hotărârii CCR date în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi, șeful statului nu are un termen de comunicare a deciziei de revocare, astfel că poate aștepta, așa cum ar fi firesc, o pronunțare a instanței de contencios administrativ, dacă aceasta va fi sesizată de procurorul general”.
Greșeala lui Toader și ce spune legea
Cum a greșit Tudorel Toader, pe procedură? Conform Legii 303 privind statutul magistraților, evaluarea procurorilor, indiferent de funcția pe care o dețin, nu se face de către ministrul Justiției, ci de către o comisie formată din magistrați. Concret, la articolul 39 (d), în privința evaluării procurorului general, Legea privind statutul magistraților prevede următorul lucru: „Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor șefi ai direcțiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleși ai Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de tribunal, desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”
În aceste condiții, ministrul Justiției nu avea nicio competență să facă evaluarea procurorului general Augustin Lazăr, legea indicând clar că această chestiune este de competența unei comisii desemnate de CSM. Conform legii, atunci când vrea să evalueze procurorii, indiferent de funcția lor, ministrul Justiției trebuie să apeleze la CSM. Acest lucru este valabil fie că vorbim despre evaluarea unui parchet, fie că vorbim despre evaluarea conduitei unui procuror anume. Personal, mai arată Legea privind statutul magistraților.
Conform Articolului 40 (4) din Legea privind statutul magistraților, hotărârile luate asupra unui magistrat, în urma evaluării, pot fi atacate de aceștia „la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curții de apel este definitivă.”
Ce poate face președintele Iohannis
Laura Codruța Kovesi nu a atacat în contencios administrativ actul ministrului Tudorel Toader, prin care a fost evaluată și i s-a cerut revocarea. Totuși, judecătorul Cristi Danileț arată că inclusiv președintele Klaus Iohannis are un rol important în cazul lui Augustin Lazăr.
Chiar dacă procurorul general nu atacă în contencios administrativ actul ministrului Justiției, șeful statului poate respinge cererea de revocare, pe motive de legalitate, și nu de oportunitate, așa cum a invocat în cazul Kovesi.
Reamintim că, în cazul Laurei Codruța Kovesi, așa cum a arătat motivarea CCR, președintele României a comunicat ministrului Justiţiei faptul că „nu se poate da curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, pentru lipsa de „oportunitate” a măsurii propuse. În acest caz, a arătat Curtea Constituțională, „refuzul Preşedintelui României de a dacurs propunerii de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate aacestei măsuri, este de natură să creeze un blocaj instituţional, prin împiedicareafinalizării procedurii de revocare iniţiat de ministrul justiţiei, cu consecinţa unuiconflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi publice de rangconstituţional.”
În cazul lui Augustin Lazăr, însă, președintele Klaus Iohannis poate respinge cererea de revocare venită dinspre ministrul Justiției prin invocarea măsurilor de legalitate, nu de oportunitate, așa cum a făcut în situația fostei șefe a DNA.
Citește și Orban: Tudorel Toader a mai mințit o dată legat de Comisia de la Veneția
