La referendum, cetățenii s-au exprimat pentru interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție și pentru interzicera ordonanțelor de urgență în domeniul justiției.
Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi, pe motiv că interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție depășește limitele de revizuire a Constituției.
Este o decizie în contra altei decizii a CCR, nr. 682/2012, prin care se stipula că nu pot fi adoptate prevederi legale care să fie contrare voinței cetățenilor.
Lăsând la o parte faptul că nu s-a ținut cont de rezultatele referendumului, decizia CCR nu aduce nicio soluție pentru situațiile care au scos oamenii în stradă în nenumărate rânduri.
Laura Ștefan, expert în domeniul justiției, a comentat pe pagina sa de Facebook, impactul pe care decizia CCR îl va avea sau nu pentru cazurile care au dus la organizarea referendumului.
„La fără penali în funcții publice, CCR spune că e ok dacă se aplică faptelor comise cu intenție și doar până la intervenirea situațiilor care înlătură efectul condamnării, dar că o astfel de reglementare se potrivește mai bine în lege, nu direct în Constituție și că trebuie corelată cu normele care se aplică cetățenilor UE care azi pot fi aleși în administrația publică și dacă au o condamnare”, scrie Laura Ștefan.
Cât despre OUG-urile date pentru a scoate de sub incidența legii unele fapte, CCR decide că nu se încalcă limitele revizuirii.
„Mai exact, acolo unde arde: dacă se dă un OUG care dezincriminează o faptă, iar acel OUG e atacat la CCR și CCR zice că e neconstituțional, ce se întâmplă? Mai scapă sau nu cei care erau condamnați/anchetați pentru faptele respective? Cum aplicăm principiul legii penale mai favorabile în cazul în care OUG-ul respectiv a fost neconstituțional?”, punctează Laura Ștefan.
Despre interdicția totală a grațierii și amnistiei pentru coruptie, CCR spune că încalcă limitele revizuirii Constituției.
„În concluzie există elemente cu privire la care CCR a constatat că poate fi demarată o reformă constituțională. La redactarea textelor mai trebuie lucrat, motivarea detaliată va fi utilă în acest sens.
Cu privire la interzicerea grațierii și amnistiei pentru corupție aceasta nu poate fi inclusă direct în Constitutie, ci, eventual, într-o lege. În plan politic rămâne foarte relevant să demonstrezi că într-o proporție foarte mare cetățenii României nu vor amnistie sau grațiere pentru corupție. E un semnal pe care niciun actor politic nu își permite să îl neglijeze, mai ales in momente electorale”, concluzionează Laura Ștefan.
