Procurorii din cadrul DIICOT vor purta, în perioada 4-22 martie, în timpul programului de lucru, o banderolă albă.
Totodată, cu majoritate de 22 de voturi, DIICOT a adopte următorul punct de vedere: „Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au luat act de declaraţiile publice ale preşedintelui şi vice-preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministrului justiţiei, apărute în presa zilei de 01.03.2019, în legătură cu discuţiile purtate pe marginea controversatelor modificările aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/2019 şi propunerile de modificare a acesteia.
Procurorii DIICOT continuă să-şi exprime îngrijorarea faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă, a ”legilor justiţiei”, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”.
În cadrul punctului de vedere transmis presei printr-un comunicat, procurorii DIICOT mai menţionează că aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natură „să afecteze grav” atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie.
„Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism reamintesc faptul că, la data de 25.02.2019, prin decizia adunării generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstituţionalitate vădită conţinute în O.U.G. nr.7/2019, constând în:
- nesocotirea competenţelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie, conducând la încălcarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituţie şi a principiului colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta este definit în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a României;
- modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor”. Această modificare contravine principiului supremaţiei Constituţiei şi a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituţia României, dispoziţiilor art.131 alin.(2) din Constituţia României, potrivit căruia „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”, precum şi prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţia României, care consacră forţa obligatorie a deciziilor CCR. Ori, în condiţiile în care principiul separării carierelor a fost validat sub aspectul constituţionalităţii prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea într-un sens contrar excedează marjei de apreciere a legiuitorului, întrucât obligaţia acestuia este de a legifera într-o maniera clară, coerentă, predictibilă şi în acord cu Constituţia şi cu jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional;
- modificarea dispoziţiilor prevăzute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, după alineatul (7)un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României (funcţiile prevăzute la art.54 din aceeaşi lege). Opinăm că prin acesta se va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcţiilor de conducere poate interveni intempestiv şi nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicţie expresă cu referire la delegarea în aceste funcţii, fără a decela între motivele vacantării şi fără a prevedea soluţii pentru situaţii excepţionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situaţia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidaţi ori pentru funcţia în cauză nu au fost depuse candidaturi. Această formă contravine art.7 din CEDO şi art.1 alin.(5) din Constituţia României, care stabilesc în sarcina legiuitorului obligaţia de a legifera în mod clar, coerent şi predictibil, de o manieră care să reglementeze corect relaţiile sociale ce formează obiectul legiferării, nu să perturbe activitatea autorităţii în domeniul căreia se legiferează;
- modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, apreciam că în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei ”bună-reputaţie” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecţii cărora li se adresează textul legal. Această normă este de natură a aduce atingere independenţei justiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor. Se încalcă astfel dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţia României şi ale art.7 din CEDO.
- abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004”, se mai arată în comunicatul transmis.
Totodată, în urma consultării propunerilor de modificare ale OUG 7, transmise Consiliului Superior al Magistraturii şi aduse la cunoştinţa publicului pe 1 martie, procurorii DIICOT constată că proiectul nu conţine modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.
„Reamintim, în acest context, că procurorii direcţiei, în referire la dispoziţiile care vizează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J), s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV. În forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”, mai arată DIICOT.
În sursa citată se mai arată că modul de reglementare şi funcţionare a Secţiei de anchetare a magistraţilor, raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al S.I.I.J, instituie „în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic, eludând dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia: ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
„Scoaterea controlului activităţii S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituţia României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat”, mai arată DIICOT.
În acest context, DIICOT cere Guvernului ca, în calitatea sa de legiuitor delegat, „să pună dispoziţiile criticate în acord cu Constituţia României şi cu tratatele internaţionale la care România este parte şi să renunţe la reglementările care vizează S.I.I.J., structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcţionare ale Ministerului Public şi care nu oferă garanţii de imparţialitate şi de respectare a normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese şi, de asemenea, să reconsidere asupra modificărilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispoziţiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004”.
„Având în vedere dispoziţiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, solicitam Avocatului Poporului să îşi exercite atribuţiile în sensul sesizării Curţii Constituţionale a României pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019, raportat la dispoziţiile criticate”, mai spune sursa citată de Mediafax.
