Decizia Înaltei Curți a fost luată pe 8 mai 2019, însă nu a fost comunicată public până acum.
Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus luni că problema vânzării acestor acțiuni va fi discutată în ședința următoare a Coaliției PSD- ALDE. Lui Tăriceanu i se pare „o problemă puţin complicată” pentru că nu se înțelege cui trebuie vândute acțiunile, celor care erau acţionari la data privatizării sau numai celor de astăzi.
Pentru fiecare zi de neaplicare a deciziei, statul român este sancționat cu 1.000 lei.
Vânzarea pachetului de până în 8% era stabilită chiar prin legea de privatizare a Petrom, însă statul român a amânat cât a putut acest moment, mai ales că a fost și un dosar DIICOT. Statul român ar trebui, practic, să renunțe la mare parte din pachetul de 20% pe care îl mai deține la Petrom.
La momentul privatizării din 2004, prețul plătit de OMV a fost de 0,05 euro/acțiune. Acum este cotat cam la 0,08 euro/acțiune, ceea ce înseamnă că salariații vor cumpăra o acțiune cu 0,03 euro mai ieftină decât este acum.
Dosarul DIICOT, din martie 2009, i-a trimis in judecata pe foștii miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy, acuzați de aderare la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. Primul a fost condamnat la 6 ani de închisoare, iar al doilea la 5 ani de închisoare.
Codruț Sereș ar fi contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale.
În rezoluțiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma sa fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, în favoarea Asociației salariaților Petrom (PAS), controlată de controversatul Liviu Luca.
Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziției unor miniștri.
