Eduard Hellvig a solicitat inițierea unei dezbateri pentru modernizarea legislaţiei referitoare la activitatea SRI, exprimându-și speranța că se va ajunge la un consens.
Newsweek Romania publică integral textul scrisorii directorului SRI (sublinierile aparțin redacției):
“Mă adresez dumneavoastră, prin această scrisoare, considerând că este un gest de normalitate şi transparenţă într-un stat democratic. La fel ca şi până acum, sunt dispus să prezint deschis Parlamentului României, care m-a investit cu încredere atunci când am fost nominalizat să ocup această demnitate, toate detaliile referitoare la activitatea Serviciului.
Pe fondul dezbaterii publice pe tema pe tema protocoalelor de colaborare, simt nevoia să reafirm câteva lucruri.
Ce sunt aceste protocoale despre care se vorbeşte atât de mult? Aşa cum am mai explicat, şi în ultima declaraţie publică, dar şi în februarie 2017, la Comisia de control a SRI, aceste protocoale au fost mult timp instrumentul tradiţional de punere în aplicare a legii, un instrument care a ajuns să fie folosit pentru foarte multe domenii.
Constatând că putem să punem în aplicare legea direct şi fără acest instrument, fără să afectăm metodologia de lucru şi fără să subminăm în vreun fel protocoalele de colaborare cu alte instituţii. Am hotărât imediat, încă din februarie 2017, denunţarea tuturor protocoalelor care nu sunt impuse explicit de lege sau hotărâri ale CSAT.
Acest gest demonstrează buna-credinţă a instituţiei pe care o conduc cu privire la activitatea sa.
Cu acest prilej, am denunţat protocoalele cu parchetele şi instituţiile din justiţie. În prezent, nu mai există în vigoare niciun protocol care să poată fi asociat cu înfăptuirea justiţiei în România. SRI nu are legătură cu activitatea de înfăptuire a justiţiei şi nu se implică în acest domeniu – atribuţiile legale fiind respectate întocmai.
Săptămâna trecută au apărut în spaţiul public informaţii despre două protocoale, semnate în timpul mandatului meu, despre care s-a speculat fie că ar fi ilegale, fie că se referă la activităţi prin care Serviciul se implică în activitatea juridică. O privire atentă atât asupra cadrului legal, cât şi asupra conţinutului acestor acte arată că nu se poate pune problema nici de ilegalităţi, nici de interferenţe în zona de justiţie.
Ambele documente de cooperare au fost semnate în decembrie 2016. De ce atunci? Pentru ca activitatea SRI să fie pusă în acord cu deciziile CCR (inclusiv Decizia nr. 51/2016), prin OUG nr. 6/2016 s-a prevăzut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor al organelor judiciare se realizează prin protocoalele de cooperare încheiate de SRI cu Ministerul Public, MAI, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.
Primul este un protocol neclasificat, care reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Acesta este încă în vigoare, iar el nu presupune nici o formă de implicare a SRI în activitatea Parchetului.
Toate aceste lucruri le-am adus la cunoştinţă Comisiei de control a SRI. De asemenea, şi preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are atribuţii de verificare a modalităţii de punere în executare a acestui protocol, a fost notificată cu privire la existenţa sa.
Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public exclusiv pe infracţiunile privind securitatea naţională (prevăzute în titlul 10 din Codul de Procedura Penală) şi infracţiunile de terorism. Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat ne-a fost impus de Legea de organizare şi funcţionare a SRI. OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoalele cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre.
Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), dn Codul de procedură penală. SRI poate face, potrivit legii, cercetare penală specială doar în cazul infracţiunilor la adresa securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism prevăzute la titlul X din Codul penal, din dispoziţia procurorului DIICOT exclusiv prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.
Aspect de la sine înţeles întrucât chiar nu putem folosi echipele de filaj ale poliţiei în activităţi de contraspionaj sau contraterorism. Deci, nici în acest caz nu era vorba de interferenţe asupra actului de justiţie – ci doar de colaborare în domenii strict delimitate, uşor de verificat, esenţiale pentru securitatea naţională. Fac această precizare pentru că au existat speculaţii legate de intenţiile din spatele acestui document.
Ulterior, la fel cum am făcut cu toate protocoalele care aveau sau ar fi putut să aibă legătură cu justiţia, l-am denunţat şi pe acesta. De ce l-am denunţat? Cum am subliniat deja, auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuţiile, în baza legii, şi fără aceste protocoale, asigurând securitatea naţională a României. Este un proces de transparenţă şi de normalitate pe care eu l-am iniţiat chiar dacă legea nu ne obliga acest lucru.Demersul meu de denunţare a tuturor protocoalelor la care s-a făcut în spaţiul public vine din determinarea de a elimina odată pentru totdeauna toate suspiciunile legate de implicarea SRI în actul de justiţie.
Citește și: Toader a refuzat de 7 ori să răspundă dacă a văzut protocolul PICCJ-SRI
Această determinare nu este nouă. De când sunt director, am ordonat auditul cu privire la existenţa protocoalelor înainte ca subiectul să fie temă publică, am denunţat voluntar protocoalele care aveau legătură cu înfăptuirea justiţiei în România şi am început procesul de declasificare a acestora.
Ca director al SRI, voi clarifica public astfel de aspecte de care ori va fi nevoie, inclusiv în cadrul Comisiei de control a SRI. Nu am nimic de ascuns şi voi continua procesul de declasificare a tuturor actelor referitoare la colaborarea din trecut referitoare la administrarea justiţiei.
Domnule Preşedinte,
Dincolo de această acţiune, însă, este nevoie de un pas în plus, care ţine de dezbaterea publică a unui cadrul legal modernizat, acceptat de toate forţele politice din România, referitor la activitatea SRI.
Îmi exprim speranţa că, în perioada următoare, cu sprijinul dumneavoastră, va începe această dezbatere publică şi se va ajunge la un larg consens referitor la modul în care trebuie să arate principalul serviciu de informaţii al României şi care sunt, conform legii, limitele acţionale ale acestuia.
SRI trebuie perceput ca o structură apolitică respectată, echilibrată şi eficientă în protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în asigurarea securităţii naţionale şi în consolidarea parteneriatelor externe, menite să susţină interesele naţionale ale României.
Agresivitatea şi dinamica factorilor interni şi externi care afectează mediul de securitate naţional fac şi mai dificilă misiunea ofiţerilor noştri. Profilul hibrid al agresiunilor, fie că vorbim de terorism, atacuri cibernetice, criminalitate economico-financiară etc, obligă Serviciul să îşi adapteze instrumentele şi normele după care să îşi desfăşoare activitatea.
În acest context complicat, modul de îndeplinire a misiunilor ce revin Serviciului este suplimentar şi sever afectat de agresiuni îndreptate împotriva instituţiei, ca parte a atacării a însuşi sistemului de apărare a statului.
Acestea pun sub semnul întrebării legitimitatea tuturor acţiunilor noastre şi duc la dezangajarea şi demotivarea ofiţerilor de informaţii, având drept efect diminuarea eficacităţii suportului pentru protejarea şi promovarea valorilor constituţionale ale statului de drept.
În acest sens, am speranţa că membrii Parlamentului României îşi vor consolida cu bună-credinţă eforturile de clarificare legislativă cu privire la atribuţiile şi rolul SRI în statul român, pentru ca niciun dubiu cu privire la activitatea sa să nu mai planeze în viitor.
Noi, ca instituţie implicată în activitatea de asigurare a securităţii naţionale, nu avem atribuţii legate de legiferare – rolul nostru ţine, aşa cum este firesc într-o democraţie, de punerea în aplicare a legislaţiei specifice şi a mandatului primit din partea decidenţilor, prin hotărâri mandatorii sau documente programatice cu valenţă strategică. Prin urmare, apreciem orice demers nu doar de clarificare, dar şi de întărire legislativă pentru viitor.
În încheiere îmi manifest convingerea că, împreună, vom putea depune toate eforturile pentru ca România să devină un stat mai puternic, mai prosper, mai sigur.
Vă mulţumesc”.
Citește și: Noi protocoale între Parchetul General și SRI. Care este poziția celor două instituții
