„E clar că PSD-ALDE guvernează pentru infractorii condamnaţi şi pentru cei necondamnaţi, în încercarea de a îi scăpa de pedeapsă atât pe unii şi cât şi pe ceilalti. O astfel de ordonanţă este neconstituţională. Decizia Curţii este foarte clară. Practic se va lăsa la latitudinea instanţei să considere cursul proceselor care se derulează, după decizia Curţii, să hotărască care probe sunt administrate corect şi care nu. Nicidecum nu creează bază constituţională pentru o astfel de ordonanţă. Cu siguranţă nu există un temei constituţional pentru emiterea unei astfel de ordonanţe şi vom încerca prin toate mijloace să ne opunem adoptării unui astfel de act normativ”, a afirmat Ludovic Orban.
Liderul liberal a adăugat că PSD are obsesia amnistiei şi graţierii, iar pentru că nu au reuşit să emită o astfel de OUG acum caută diferite forme de graţieri şi amnistii.
Citește și: Noul OUG anunțat de Toader îl salvează pe Liviu Dragnea de condamnare
„De 7 ani de zile PSD are obsesia legii aministiei şi graţierii. Nereuşind să dea o lege a amnistiei şi graţierii, au declaşant toate procedurile posibile pentru a da diferite forme de graţieri şi de amnistii. De la recursul compensatoriu, în care au scos 14.000 de deţinuţi pe stradă, punând în pericol viaţa, integritatea şi proprietatea privată a fiecărui cetăţean român, până la proiectul de lege atacat de noi la CCR privind desecretizarea tuturor actelor emise în baza deciziei CSAT din 2005 şi până la toate falsele conflicte de natură constituţională declanşate pe diferite teme, sunt disperaţi să îşi scape infractorii de pedeapsă”, a completat preşedintele PNL.
Reacţia liderului liberalilor vine în contextul anunţului făcut de Tudorel Toader, duminică la România Tv, conform căruia ministerul Justiţiei a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite. Acesta a mai spus că cel mai probabil varianta OUG va fi aleasă şi în cazul doarelor construite în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, dar în acest caz aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale.
CCR a admis, în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.
