Până acum, instanţele motivau, de regulă, după câteva luni deciziile în dosare, fiind şi cazuri când acest lucru se întâmpla după un an de zile.
Marţi, în timpul citirii sentinţei în sala de judecată, Claudia Jderu a anunţat pe scurt motivele pentru care a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani închisoare, iar Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, a primit 5 ani închisoare cu executare.
Magistratul a arătat că toate pedepsele au fost orientate către mediu şi nu către maxim, aşa cum a solicitat procurorul DNA la ultimul termen de judecată (12 ani pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu).
În privinţa lui Dan Andronic, judecătoarea a spus că trecerea unui interval mare de timp de la momentul producerii pretinsei fapte, dar şi modalitatea efectivă de derulare a stării de fapt au convins-o că jurnalistul trebuie să fie achitat pentru mărturie mincinoasă.
Premieră în România: o judecătoare a dat motivarea în aceeași zi cu sentința
Pe de altă parte, ea a menţionat că a reţinut exact aceeaşi situaţie de fapt precum cea descrisă în rechizitoriul întocmit de DNA şi nu se impune soluţia excluderii înregistrărilor făcute de Giovanni Francesco, fostul iubit al Ioanei Băsescu.
"În legătură cu finanţarea programului 'Schi în România', instanţa a lecturat legile din materie şi a apreciat că şi în ipoteza în care nu exista o prioritizare a plăţilor, în mod evident Gheorghe Nastasia era delegat ca ordonator principal de credite. Gradul de pregătire a funcţionarului public este unul înalt în cazul de faţă. În opinia instanţei, nu s-a putut susţine că legislaţia incidentă era lipsită de previzibilitate. Legislaţia în domeniu era destinată funcţionarilor publici, nu pot spune că nu au înţeles legislaţia. În 2009, cele două campanii s-au suprapus. În opinia instanţei, câştigarea alegerilor prezidenţiale de către candidatul PDL, iniţiator al campaniei pentru referendum, ar fi fost benefică şi putea produce un folos nepatrimonial şi altora. Ca exemplu, locurile eligibile create", a explicat judecătoarea.
Potrivit acesteia, modul surprinzător în care au fost remişi banii pentru campania electorală relevă certitudinea cu privire la provenienţa ilicită a acestor sume.
Udrea, condamnată la opt ani de închisoare cu executare
Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009. În plus, ea are interzis exercitarea unor drepturi civile pe o perioadă de 3 ani, după ce executarea pedepsei cu închisoarea.
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.
Alte condamnări: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani pentru luare de mită; Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani cu suspendare pentru delapidare.
Ioana Băsescu a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare
Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", mai spune DNA, potrivit Agerpres.
