Procurorul a mai remarcat faptul că interceptările au devenit „o regină a probelor" şi consideră că, de pildă, în dosare de macrocriminalitate financiară, infracţiunea se dovedeşte pe bază de documente, care în astfel de cazuri au valoare probatorie mult mai mare „decât o convorbire telefonică".
Adina Florea a apreciat, referindu-se la informaţiile conform cărora un sfert din dosarele instrumentate de DNA sunt de abuz în serviciu, că DNA trebuie să ancheteze marea corupţie.
Întrebată dacă ea crede că au fost dosare comandate la DNA, Adina Florea a răspuns: „Da. Am şi scris în cadrul proiectului de management că s-au prioritizat anumite anchete, ceea ce a dus la crearea unui scenariu privind realizarea unor vendete. Cel puţin în spaţiul public aşa s-a văzut".
În legătură cu interceptările, ea remarcă, în interviul pentru Adevărul, faptul că "în ultima vreme, interceptările au devenit o regină a probelor", precizând că nu este adepta interceptărilor, indiferent de natura infracţiunilor cercetate. Adina Florea spune că nu găseşte rolul interceptărilor în dosarele având ca obiect infracţiunile de macrocriminalitate financiară.
"Din punctul meu de vedere, aceste infracţiuni se dovedesc în mod documentar. De asta se numesc infracţiuni de criminalitate macro-economică. Este imposibil ca infractorul pe care îl cercetez pentru astfel de infracţiuni să nu fi lăsat o urmă documentară. Or un mijloc de probă documentar are o valoare probatorie mult mai mare decât o convorbire telefonică", argumentează procurorul propus la șefia DNA.
Referitor la numărul mare al dosarelor instrumentate de DNA, Adina Florea spune că a înţeles că mai mult de un sfert dintre dosarele instrumentate sunt de abuz în serviciu, ceea ce din punctul său de vedere "se abate de la obiectul de activitate al DNA, care trebuie să ancheteze marea corupţie".
În ceea ce priveşte relaţia cu DNA şi comunicarea instituţiei cu restul parchetelor, Florea susţine că "în ultima vreme a fost un adevărat ermetism, nu a existat nici un fel de comunicare dinspre DNA".
