Deși propunerea a fost privită, de ceilalți aliați, precum o idee năstrușnică, inițiativa confirmă preocuparea conducătoarei executivului de la Roma, pentru a răspunde concret solicitării liderilor ucraineni de a primi garanții de pace viabile, după ipotetica încheiere a unui acord de pace cu Rusia.
"Extinderea aceleiași acoperiri, pe care o au țările NATO asupra Ucrainei ar fi cu siguranță mult mai eficientă, deși ar fi diferită de apartenența la NATO. Cred că ar fi o garanție de securitate mai stabilă, pe termen lung și eficientă decât unele dintre propunerile pe care le văd", a spus Meloni.
Este un enunț cel puțin discutabil, deoarece și acum unele state aliate pledează pentru evitarea provocării Moscovei, sub o formă sau alta. Asta deoarece represaliile de ordin militar ar putea include recursul terifiant la utilizarea armei nucleare.
Întrebată care este diferența dintre propunerea lui Meloni și acordarea Ucrainei a aderării depline la NATO, o purtătoare de cuvânt a guvernului italian a spus că această mișcare va permite ca tocmai clauza de apărare reciprocă să fie activată „și pentru a proteja Ucraina... chiar și pe teritoriul din afara NATO, indiferent de apartenența Kievului”.
O afirmație la care nu va subscrie Casa Albă, unde se mai păstrează resentimente clare, după schimburile de replici prezidențiale, informale, deloc diplomatice, dintre Volodymyr Oleksandrovych Zelenskyy și Donald Trump, secondat de vicepreședintele James David Vance.
De asemenea, Meloni a exclus trimiterea de trupe italiene, pentru a pune în aplicare un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, adăugând că desfășurarea „trupelor europene, franceze sau britanice, este cea mai dificilă decizie... Rămân foarte nedumerită de această propunere”.
Greu de crezut că premierul italian nu știe că este vorba decât de trupe de menținerea păcii, prin interpunerea lor între aliniamentele ucrainene și cele rusești.
Teama oficialului italian, ca și altor oficiali aliați europeni nu a fost formulată public, dar se bazează pe presupunerea că trupele Kremlinului vor ataca, pe neașteptate și în mod repetat, trupele aliate de menținere a păcii, ceea ce va duce la pierderi de vieți ale unor militari aliați, care ar genera reacții ostile - inclusiv prin mișcări de stradă - ale opiniei publice europene.
Nu este clar atuul invocat de Trump, în relația sa cu omologul de la Kremlin, conform căruia Rusia va veni la masa negocierilor de pace, la invitația președintelui american.
Cel mai probabil și în lunile de următoare vom asista la delimitări ale liderului de la Casa Albă, aroganțe ale conducătorilor de la Moscova și zbateri ale conducerii Ucrainei de a ieși demn din această ambuscadă geopolitică.
Și Europa?... Rămâne să își concretizeze angajamentul public, cel de reînarmare a statelor europene libere și democratice. Deci tensiunea militară va marca în continuare, luni bune, bătrânul nostru continent. Iar dezirabila diplomație ofensivă a europenilor se va remarca prin declarații previzibile, punctuale, ale unor metropole cândva de referință în raportul de forțe din Europa transatlantică. Azi simple megafoane ale unei lumi evident apuse.
