În cursă au rămas 11 candidați: Nicușor Dan, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Victor Ponta, George Simion, Daniel Funeriu, Christian Terheș, Lavinia Șandru, Silviu Predoiu, Ion John Banu Muscel și Sebastian Constantin Popescu. În cazul ultimilor doi, BEC a sesizat Parchetul, existând suspiciunea că o parte din semnăturile necesare candidaturilor sunt false. Chiar și așa, cei doi rămân în cursă.
Alegeri bântuite de fantoma lui Călin Georgescu. Controversele din spatele candidaților la Cotroceni
În cazul lui George Simion, rectorul SNSPA Remus Pricopie a sesizat Parchetul tot pentru suspiciunea că semnăturile nu au fost strânse în mod legal.
Și-au mai depus candidaturile Anamaria Gavrilă, Diana Șoșoacă, Călin Georgescu, Remus Pricopie, Paul Ispas și Petru Mândru.
Anamaria Gavrilă s-a retras din cursă pentru a-i face culoar lui George Simion.
Candidaturile lui Remus Pricopie și Paul Ispas au fost, în realitate, niște demersuri civice pentru a demonstra că un independent nu poate strânge 200.000 de semnături.
Candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă pentru aceleași motive de anul trecut: încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei, corelate cu garanţia politico-
militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO.
În cazul lui Călin Georgescu, BEC a considerat că, „odată ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza conduitei lui Călin Georgescu, acesta nu poate acum candida din nou la Președinția României“.
Totuși, fantoma lui Călin Georgescu va bântui aceste alegeri prezidențiale, chiar dacă el nu și-a desemnat un „urmaș“.
Nicușor Dan, candidat independent
Nicușor Dan (55 de ani), actualul primar general al Capitalei, este matematician de profesie și a fost fondatorul Uniunii Salvați Bucureștiul, care a sta la baza USR. Nicușor Dan a obținut medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în 1987 și 1988. Apoi a urmat Facultatea de Matematică a Universității din București, unde a studiat între 1988-1992.
În 1992, a plecat la studii în Franța, la École Normale Supérieure din Paris. În 1998, a obținut titlul de doctor în matematică la Universitatea Paris XIII.
A revenit în România în 1998, ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. În 2000, alături de alți trei cercetători, a pus bazele Școlii Normale Superioare din București, o instituție de elită în domeniul științelor exacte, inspirată de modelul francez.
În 2006, a fondat Asociația „Salvați Bucureștiul“, cu care a reușit să blocheze în instanță numeroase proiecte controversate care amenințau clădirile istorice și zonele verzi ale Capitalei.
În 2015, a înființat platforma Uniunea Salvați Bucureștiul, iar, în 2016, a obținut 30,5% la alegerile pentru Primăria Capitalei. USB a avut atunci și 15 consilieri în CGMB. Ca urmare a acestor rezultate, USB s-a transformat în Uniunea Salvați România pentru a avea acoperire națională.
În 2017, Nicușor Dan a demisionat din funcția de președinte al USR și a continuat ca independent cariera politică.
În 2020, Nicușor Dan a câștigat funcția de primar general al Capitalei ca independent susținut de o alianță de dreapta. Anul trecut, a câștigat confortabil cel de-al doilea mandat ca primar general al Bucureștiului.
Controverse
Principalul sponsor al lui Nicușor Dan este Matei Păun, un afacerist care a făcut profit pe relația cu Rusia. Campania electorală a lui Nicușor Dan pentru alegerile locale a fost derulată doar pe panourile stradale ale firmei de panotaj Getica OOH SRL.
Firma este deținută de o companie dintr-un paradis fiscal, situat la câteva ore de zbor de România. Ai cărei reprezentanți și beneficiari reali au, de peste 15 ani, legături de afaceri directe cu afaceristul Matei Păun și oamenii săi de încredere.
Matei Păun deține o serie de alte companii, dintre care una, BAC Financial Advisory SRL, s-a dezvoltat pe piețe controlate de Kremlin și în relații contractuale cu instituții financiare din Rusia. Partenerii săi au cumpărat pachetul de acțiuni al firmei de panotaj de la un consorțiu condus de banca rusească de stat VTB și grupul financiar rusesc Alpha Capital Partners. Cele două se află acum sub sancțiuni occidentale pentru finanțarea agresiunii din Ucraina, după cum a dezvăluit Newsweek România.
Crin Antonescu, candidatul Coaliției PSD-PNL-UDMR
Crin Antonescu (65 de ani), de meserie profesor de istorie, este candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR- minorități naționale la alegerile prezidențiale din 2025.
Cariera sa politică a început când a fost ales deputat PNL, în 1992. Între anii 1997 și 2000, a fost ministru al Tineretului și Sportului.
Crin Antonescu a candidat și în 2009 la alegerile prezidențiale din partea PNL. Atunci s-a clasat pe locul 3, după Traian Băsescu (PD-L) și Mircea Geoană (PSD).
În 2009, a fost desemnat președintele PNL, iar, în 2010, a devenit unul dintre inițiatorii și liderii Uniunii Sociale Liberale (USL), împreună cu Victor Ponta și Dan Voiculescu. Imediat ce a preluat șefia guvernului prin Victor Ponta, USL a schimbat șefii principalelor instituții (Senat, Camera Deputaților, Avocatul Poporului).
Au fost schimbate apoi legi și regulamente care au permis parlamentarilor USL ca, în vara lui 2012, să-l suspende din funcție pe președintele Traian Băsescu.
Crin Antonescu a fost președinte interimar pe timpul suspendării lui Traian Băsescu, în vara lui 2012. După eșecul demiterii lui Traian Băsescu, Crin Antonescu a pierdut șefia PNL în favoarea lui Klaus Iohannis.
În 2014, Crin Antonescu ar fi trebuit să candideze la președinția României din partea alianței USL. Cu câteva luni înainte de alegeri, printr-o lovitură politică, Victor Ponta și-a anunțat candidatura și l-a scos pe Antonescu din cursă, care a ieșit apoi din politică.
Controverse
Crin Antonescu nu a avut un loc de muncă în ultimii 10 ani și nici activitate politică. El a declarat că nu a obținut niciun venit în anul 2024.
Singurul venit care apare în declarația de avere a lui Antonescu e cel al soției Adina Vălean. Fostul comisar european a obținut în 2024 aproximativ 200.000 de euro drept salariu pentru funcțiile de la Bruxelles (comisar european și europarlamentar) și aproximativ 35.000 de euro drept diurne și misiuni.
Elena Lasconi, candidata USR
Elena Lasconi s-a născut la 20 aprilie 1972, în Haţeg, judeţul Hunedoara. A absolvit Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi“ din Deva (1990), Şcoala BBC - Televiziune (1991) şi este licenţiată a ASE Bucureşti în profilul economic managementul turismului şi comerţului (2001).
A urmat cursuri în domeniile absorbţie, legislaţie, reglementări Fonduri Europene în ţară şi la Bruxelles - Renew Europe - „O ţară ca Afară“ (2019-2020).
A fost realizator de radio şi director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996) şi a lucrat timp de aproape 25 de ani la PRO TV (1996-2020) ca reporter, realizator şi moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer (2005-2008), dar şi sales manager (2004-2005).
Din octombrie 2020, este primar al municipiului Câmpulung Muscel din judeţul Argeş, realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, din partea Alianţei Dreapta Unită.
Elena Lasconi activează în filiala Uniunii Salvaţi România Câmpulung, fiind membră a partidului din 2019.
În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaţilor USR la alegerile europarlamentare, dar, în noiembrie 2023, a luat decizia de a se retrage din cursă.
La 16 iunie 2024, Elena Lasconi a anunţat că a decis să-şi depună candidatura pentru preşedinţia USR, în urma demisiei lui Cătălin Drulă din această funcţie, afirmând ulterior că îşi va asuma şi candidatura pentru alegerile prezidenţiale din acest an, fără un anunț public.
Controverse
Newsweek România a dezvăluit că Elena Lasconi și-a angajat soțul șomer drept consilier juridic la grupul parlamentar USR din Camera Deputaților. Acesta a fost numit pe această funcție la doar un an după ce Elena Lasconi a fost aleasă primar USR în orașul Câmpulung.
Elena Lasconi a spus că soțul ei a fost angajat în urma unei selecții de CV-uri.
După anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Elena Lasconi a avut mai multe mesaje prin care s-a poziționat alături de Călin Georgescu. După anularea alegerilor prezidențiale de către CCR, Elena Lasconi a spus că „Statul român a călcat în picioare democrația“.
Apoi, reprezentantul USR la Biroul Electoral Central a votat împotriva respingerii candidaturii lui Călin Georgescu, iar Elena Lasconi a criticat decizia BEC.
George Simion, candidatul AUR
George Simion s-a născut în Focșani, Vrancea, la 21 septembrie 1986. A absolvit în 2005, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti. În 2008, a terminat Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii din Bucureşti, după care a urmat și un program de master, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, în „Crimele comunismului“.
În anul 2011, a fondat Platforma Unionistă Acţiunea 2012, compusă din mai multe organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care doreau Unirea României cu Republica Moldova.
George Simion a fost și un participant activ în galeriile ultras. De altfel, el este cofondator al grupului „Uniți sub tricolor“, o grupare cunoscută pentru scandările xenofobe, rasiste și incidente violente.
George Simion, liderul AUR, s-a angajat, prima oară, la vârsta de 26 de ani. Nu se știe din ce a trăit din 2008 - anul în care a absolvit „Administraţie şi Afaceri“ la Universitatea din Bucureşti -, și până în 2012, când s-a angajat prima și ultima oară. El a fost director de marketing, în perioada 2012 – 2020, la firma „Ideal Proiect Architecture & Engineering SRL“, firmă deținută de Dorin Lulea, unul dintre cei trei fondatori ai AUR.
George Simion a intrat în politică în anul 2019. După ce a participat, fără succes, la alegerile europarlamentare din același an, ca independent, înființează partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, cunoscut drept lider al Coaliției pentru Familie și organizator al referendumului din 2018.
Din 2020, este deputat.
Controverse
Mare parte din activitatea sa este legată de Republica Moldova, însă acțiunile sale peste Prut i-au adus și interdicția de a mai intra în această țară. George Simion a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, având cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat. Ultima i-a fost aplicată în 2024.
George Simion are
interdicție să intre
în Republica Moldova
și Ucraina
Un fost ministru al Apărării din Republica Moldova l-a acuzat pe George Simion de legături cu Serviciul Secret rus. În anul 2022, Parchetul General s-a sesizat după ce George Simion a făcut scandal în Parlament și l-a agresat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei de la aceea dată.
George Simion a devenit brusc un susținător al lui Călin Georgescu, iar, în noaptea de după anunțarea deciziei BEC de respingere a candidaturii acestuia, a transmis un mesaj video de instigare la violență. El a spus că „cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică pentru ce au făcut“. El s-a ales cu un dosar penal pentru instigare după această declarație.
Victor Ponta, candidat independent
Victor Ponta (52 de ani) candidează ca independent după ce a fost exclus, pentru a doua oară, din PSD. Fost procuror, Ponta și-a început cariera politică sub aripa lui Adrian Năstase, în 2001. Un an mai târziu, devenea șeful organizației de tineret din PSD.
În 2004, a devenit deputat, iar, în 2010, a fost ales președinte al PSD. A fost unul dintre liderii USL, alături de Crin Antonescu și Dan Voiculescu, susținând toate demersurile pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu. A fost numit premier în mai 2012.
Cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din 2014, i-a luat locul lui Crin Antonescu printr-o manevră politică, dar a pierdut alegerile în fața lui Klaus Iohannis. Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de prim -ministru, în 2015, după tragedia de la Colectiv.
Victor Ponta a fost exclus din PSD în iunie 2017, după ce a devenit secretar general al Guvernului în cabinetul Grindeanu, în condițiile în care partidul îi retrăsese sprijinul politic premierului de atunci.
Ulterior, Ponta a fondat Partidul Pro România, împreună cu Daniel Constantin și cei care l-au urmat după ce acesta a plecat din ALDE.
După alegerile parlamentare din 2020, când Pro România nu a mai reu-șit să intre în Parlament, Victor Ponta s-a retras din politică. În ianuarie 2021, și-a deschis o firmă de consultanță economică.
Revenirea în politică a avut loc în august 2023, când premierul Marcel Ciolacu l-a numit consilier onorific. A intrat în Parlament ca deputat pe listele PSD, apoi a fost exclus din partid în momentul în care și-a anunțat candidatura.
Victor Ponat este susținut de România TV, postul prietenului său fugar, Sebastian Ghiță
Controverse
Adrian Năstase i-a fost și coordonator al lucrării de doctorat, terminată în 2003.
Această teză de doctorat a fost în centrul unui scandal de plagiat. Ca urmare a controversei declanșate, după o analiză, Consiliul Academic de Validare a
Titlurilor Universitare a constatat că 85 din cele 307 pagini ale lucrării au fost copiate integral, fără ghilimele și fără indicarea exactă a sursei.
Relația de prietenie cu fugarul Sebastian Ghiță este evidentă și astăzi, Ponta fiind susținut puternic de postul Romania TV, controlat de omul de afaceri care este fugit în Serbia.
Victor Ponta a încasat sute de mii de lei de la compania chineză Smithfield în calitate de consultant.
Nu a dorit să precizeze ce servicii a prestat exact pentru compania care se supune directivelor statului comunist chinez.
În ultima perioadă, Victor Ponta a adoptat brusc un discurs „suveranist“.
Daniel Funeriu, candidat independent
Daniel Funeriu (54 de ani) a fost ministru al Învățământului în guvernul Emil Boc II, din 2009 până în februarie 2012. S-a născut pe 11 aprilie 1971 la Arad, părinții săi fiind profesori în Birchiș.
În 1988, în clasa a XI-a, obține medalia de argint la Balcaniada de chimie de la Sofia.
În vara lui 1988, profitând de o excursie în Franța, nu se mai întoarce în România comunistă și se stabilește la Strasbourg, unde este admis la Lycée International des Pontonniers.
Fiind minor și fără părinți sau resurse, este sprijinit, la început, de sistemul de protecție socială. La câteva luni după ce ajunge în Franța, câștigă premiul II al Olimpiadei de Chimie a Franței. Grație premiului de la olimpiadă, la recomandarea profesorului Jean-Marie Lehn, proaspăt laureat Nobel (1987), primește o bursă de studii din partea unei bănci locale, care-i permite, împreună cu premiul financiar de la olimpiadă și diferitelor joburi temporare (barman, chelner, meditații și laborant), să-și continue studiile după bacalaureatul obținut în vara lui 1989.
După diploma de inginer chimist obținută în 1994 și o scurtă perioadă la Merck and co (SUA), în 1995 încheie studiile ca șef de promoție. Obține „Diplôme d’Études Approfondies“ în chimie organică și supramoleculară la Université de Strasbourg și începe doctoratul în laboratorul profesorului Lehn.
În 2008, a devenit europarlamentar din partea PDL. La data de 23 decembrie 2009, cu ocazia formării guvernului Boc, a fost numit ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Din 2017, e Înalt Consilier al Uniunii Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, sprijinind din această postură Republica Moldova în procesul de punere în practică a reformelor necesare accederii în Uniunea Europeană.
Lavinia Șandru, candidat PUSL
Lavinia Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), partidul lui Dan Voiculescu.
Șandru a fost huiduită de mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu care se aflau în față la BEC. Ei strigau „Georgescu președinte“ și „Turul doi înapoi“ în timpul conferinței de presă.
Ea a fost aleasă deputat pe listele PNL-PD, în legislatura 2004-2008. Este inițiatoarea „Legii Mamelor“, prin care persoanele care au intrat în concediu pentru creșterea copilului primesc, pe o perioadă de doi ani, o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.
Din februarie 2005, a fost deputat independent și a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, al cărui președinte a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR. După retragerea din politică din 2013, a realizat un talk show zilnic de actualitate la Realitatea TV și, ulterior, emisiuni culturale la TVR 1 și Canal 33.
Lavinia Șandru s-a căsătorit în mai 2005 cu Darius Vâlcov, primarul orașului Slatina și ulterior ministru de Finanțe, condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență, de care a divorțat în mai 2016.
Lavinia Șandru s-a înscris în PUSL în 2024, și a fost alături de Cristian Popescu Piedone la alegerile locale din 2024.
Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român
Conspiraționistul Cristian Terheș, intrat în Parlamentul European ca deschizător al listei AUR, este candidatul Partidului Național Conservator Român, al cărui președinte este tot el. De profesie pastor, Terheș l-a susținut pe Traian Băsescu în 2012, apoi a intrat în PNȚCD și a ajuns în Parlamentul European pe listele PSD, care avea un protocol cu țărăniștii.
Acum s-a delimitat de AUR și a anunțat că vrea să formeze un nou pol suveranist. Terheș câștigă 93.000 de euro ca europarlamentar, iar soția lui primește 48.000 de dolari ca manager de conformitate la General Orthocare (Irvine, California). El a candidat și la alegerile prezidențiale din 2024.
John-Ion Banu-Muscel, candidat independent
John - Ion Banu - Muscel (61 de ani) și-a mai anunțat intenția de a candida la președinție în 2019, dar și la alegerile anulate din noiembrie 2024.
Ion Banu a crescut în România comunistă, lângă Câmpulung Muscel, județul Argeș. Ulterior, s-a mutat la București, unde și-a definitivat studiile. În 1985, a emigrat în Statele Unite ale Americii (SUA), unde și-a luat numele de „John“.
Ulterior, a adăugat Muscel la numele său ca un omagiu pentru locurile în care a copilărit. BEC a sesizat Parchetul, existând suspiciuni că o parte dintre semnăturile pentru candidatura lui Banu ar fi false.
Silviu Predoiu, candidat din partea PLAN
Silviu Predoiu candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN). În toamnă, Predoiu a luat puțin mai mult de 11.000 de voturi, adică 0,12%.
Silviu Predoiu a fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018. A mai îndeplinit funcția de director interimar al SIE în perioadele 20 iulie - 4 octombrie 2006; 19 martie - 5 decembrie 2007; 8 februarie - 27 februarie 2012, 23 septembrie 2014 - 29 iunie 2015, 26 septembrie 2016 – 3 iulie 2018.
El a fondat partidul PLAN în 2022. CNSAS a transmis în luna octombrie că fostul șef operativ al SIE a fost cadru al Centrului de Informații Externe din cadrul Securității în ultimii ani ai regimului comunist.
Sebastian Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua Românie
Sebastian-Constantin Popescu şi-a depus la Biroul Electoral Central (BEC) candidatura la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Noua Românie.
Potrivit datelor comunicate de BEC în noiembrie anul trecut, la alegerile din 24 noiembrie, Sebastian-Constantin Popescu a obţinut 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,16% din totalul voturilor valabil exprimate.
După depunerea candidaturii, BEC a decis să sesizeze organele de anchetă privind autenticitatea listelor de semnături de susținere a candidaturii lui Sebastian-Constantin Popescu.
„Decizia a fost luată în urma analizării listelor depuse, remarcându-se că în toate declarațiile pe proprie răspundere prin care se atestă veridicitatea semnăturilor susținătorilor, la «întocmitor» figurează numele candidatului, iar o parte dintre aceste liste sunt întocmite într-o singură zi în multe localități aflate într-o mare distanță de comunicare.
