Singurul român (și primul non-Danez din istoria politică a Danemarcei) ce a reușit să obțină un loc în urma alegerilor din 2017, Narcis George Matache, și-a propus ca, în 2021, comunitatea română să nu mai aibă cea mai mică prezență la vot.
Prin activitatea sa din Consiliul Regional Nord Danemarca, acesta încearcă să convingă și celelalte patru regiuni daneze să investească timp și bani în informarea non-danezilor despre drepturile lor politice. Dar, informația despre drepturile politice nu este îndeajuns. Non-danezii trebuie să aibă pentru cine vota, cineva ce dorește să le reprezinte doleanțele.
Astfel, Narcis ajutat de Laura Paraschiv din Aalborg, Alina Răcilă din Tønder și Olesea Gădîrcă din Copenhaga, a pornit o inițiativă de identificare a posibililor candidați pentru 2021.
Apeluri pe Facebook pentru liste de candidați
Prin apeluri către comunitate, prin live-uri pe Facebook cu persoane influente în cadrul comunității, prin network-ul de cunoștințe, echipa a reușit să identifice și să convingă câteva zeci de români pentru a participa la alegerile locale din 2021.
Până la sfârșitul lunii octombrie 2020, listele de candidați pentru alegerile locale vor fi completate și din noiembrie, pentru mare parte dintre candidați, va începe campania. În martie 2021, se va stabili poziția candidaților pe lista finală din fiecare comună prin vot online intern. Poziția este mai mult orientativă, deoarece în Danemarca, cetățeanul poate alege între a vota partidul sau un singur candidat de pe lista unui partid. Asta înseamnă că poți să fii ultimul pe listă și să obții un loc în cadrul Consiliului Local, dacă ai obținut un număr îndeajuns de voturi personale.
Primarul este desemnat dintre consilierii locali aleși
Un lucru interesant este că nu există vot diferențiat între primar și consiliul local. Primarul este desemnat de către Consiliul Local dintre consilierii locali aleși. Asta înseamnă că în timpul campaniei locale, nu ești în competiție doar cu candidații de la alte partide, dar și cu colegii tăi de pe listă.
Alegerile locale dintr-o comună daneză de mărime medie, reprezintă o confruntare directă între 300-500 de candidați care încearcă să obțină cât mai multe voturi personale. Astfel se ajunge la situația în care un candidat poate obține un loc în cadrul Consiliului Local, cu 100 de voturi personale în Frederikshavn sau 600 de voturi personale în Aalborg.
Prezență de 70,8 % în 2017
La alegerile locale și regionale din 2017, prezența la vot a fost de 70,8%, în scădere față de alte alegeri. Acest lucru se întâmplă deoarece registrul electoral se mărește an de an cu cetățeni europeni, ce fie nu știu că pot vota, fie nu vor să voteze. O prezență mare la vot, este o mândrie pentru societatea daneză și prin folosirea drepturilor tale politice îți arăți respectul față de societatea unde trăiești.
“Am decis să pornesc această inițiativă, motivat de mai multe idei, într-un fel împletite între ele. Am observat ce efect benefic a avut campania mea din 2017 asupra felului cum este privită comunitatea internațională și a nivelului de deschidere pentru non-danezi în comunitatea locală. Vreau acest progres să se întâmple în fiecare comună din Danemarca. Dar pentru asta, am nevoie de temerari dispuși să iasă în față și să facă acest pas. Sunt mulți din cadrul comunității ce au făcut deja acest pas, dar încă nu am reușit să acoperim întreaga Danemarcă. Deci dacă între cei care citesc acest articol, se mai găsesc persoane dispuse să facă acest pas, nu ezitați să mă contactați pe Facebook. Tot ce este nevoie, este un nivel mediu de cunoaștere a limbii daneze (cel puțin) și motivație să îi reprezinți pe cei din jur.
Prezența pe listele de candidați a unor români sau internaționali, va stimula cu siguranță prezența la vot a românilor și nu doar. Mai apoi, prezența unor români pe afișe, stabilirea recordului de a fi primul ales non-danez din istorie în fiecare comună, fapt urmat de o prezență pozitivă în media, se va contoriza la zestrea imaginii românilor, mă refer la zestrea pozitivă. Campania în sine, va promova folosirea drepturilor politice, va mai reduce din neîncrederea în politică, va construi poduri între comunitatea română și cea daneză, și în special, va ajuta românii să înțeleagă că sunt acasă în Danemarca și nu trebuie să se vadă drept cetățeni europeni de rangul 2”, crede Narcis George Matache.
Un nou candidat
„Ce ține de viață politică, pot spune că niciodată nu mi-am imaginat/dorit să mă implic în politică. Dar din moment ce copiii mei s-au născut și cresc acum în Danemarca, aceasta fiind țara lor “maternă”, mi-am pus drept scop să fac tot ce îmi stă în puteri, ca și copiii mei, de altă naționalitate decât cea daneză, să se simtă bine în Danemarca, să nu fie în nici un fel afectați de “deres etniske baggrund” (felul în care arată, vorbesc, mănâncă, se comportă, etc), acesta fiind în oarecare măsură diferit decât cel “etnic/istoric/tradițional danez”.
Pentru aceasta, am decis să fiu eu exemplu pentru copiii mei: un cetățean activ și bine integrat în societatea daneză, care în viața de zi cu zi a preluat și a combinat cele mai bune/pozitive trăsături din ambele culturi (română și daneză). Și să o faci de unul singur nu e ușor. Încerc să mă implic în diverse proiecte sociale, culturale, voluntare care ar fi ajutat, dar nu e ușor. Plus că nu este secret: imaginea est-europenilor în Danemarca nu este cea mai bună", spune Alina Răcilă, nou candidat în comună Tønder
Ea a văzut, în ianuarie 2020, o postare pe Facebook a lui Narcis George Matache. Era o postare în care el invita românii să se implice în politică locală în Danemarca.
"I-am scris timid că mi se pare interesant să aflu mai multe detalii. Și totul a început asemeni unui vîrtej: tot mai intens și mai intens.
Cu cât aflăm mai multe despre politică locală, cu atât mai mult conștientizam că asta este o metodă extraordinară de a realiza ceea ce îmi doresc cel mai mult: să construiesc cât mai multe poduri între societatea daneză și a noastră, a est-europenilor veniți cu familii în Danemarca, care își cresc copiii aici, care muncesc, fac studii, fac voluntariat și participă la multe proiecte benefice societății din Danemarca, dar care încă suferă din cauza imaginii negative, cauzată de acele “uscături” de aceeași naționalitate, care ne fac dificilă viață noastră și a copiilor noștri ce urmează să crească aici", spune Alina Răcilă.
