Europarlamentarii români, Eugen Tomac, PMP, și Vlad Botoș, USR, au cerut, ieri, într-o scrisoare adresată Însărcinatului cu Sancțiunile al UE, David O’Sullivan, o anchetă împtriva Austriei deoarece și-a dublat schimburile comerciale cu Federația Rusă după invazia Ucrainei de către regimul de la Kremlin.
Șansele demersului par minime fără o implicare directă a Parchetului General al UE condus de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.
Austriecii și rușii, ca frații
Tomac și Botoș acuză statul austriac, ai cărui oficiali ne refuză constant aderarea la spațiul Schengen, că și-a dublat importurile din Federația Rusă în ciuda trendului de scădere la nivelul UE.
“Date recente ale Eurostat (n.r. Institutul de Statistică al UE) demonstrează că, deși trendul general la nivelul UE este de a-și reduce semnificativ comerțul cu Rusia, cazul Austriei cade într-o realitate complet diferită. În timp ce între februarie 2022 și martie 2023, valoarea importurilor în UE de produse din Rusia a scăzut cu 82%, statisticile arată că Austria și-a sporit masiv comerțul cu Rusia.
Astfel, valoarea produselor importate de Austria din Rusia a fost de 7,3 miliarde Euro în 2022 (o creștere de 252% față de 2019 și de 98,53% față de 2021).
Concluzia este că Austria și-a dublat schimburile comerciale cu bunuri importate din Rusia de la începutul războiului. Viena continuă să furnizeze regimului criminal de la Kremlin 20 de milioane de Euro pe zi, ignorând sacțiunile UE”, se arată în scrisoarea celor doi europarlamentari români.
Cei doi europarlamentari îi cer oficialului european să ia măsuri concrete și să lanseze o investigație împotriva Austriei: “Domnule O’Sullivan, vă îndemnăm să luați măsuri și să lansați o investigație împotriva Austriei pentru a analiza măsura în care acest stat membru nu reușește să se alinieze implementării de către UE a pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei. Guvernul de la Viena trebuie tras la socoteală pentru opțiunea lui de a fraterniza cu Rusia și să saboteze UE“.
Demers limitat fără intervenția lui Kovesi
Demersul celor doi europarlamentari români este un prim pas care pune pe agendă relația extrem de prietenoasă dintre Austria și Rusia, însă este insuficient.
Citește și: România pusă în afara Schengen de Nehammer și Orbán deși migranții ilegal vin în Austria din Ungaria
“Pentru ca acesta să capete concretețe și consistență și să se lase cu urmări palpabile e nevoie ca pe fir să intre Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Pentru că oficialul european căruia i s-au adresat cei doi europarlamentari nu are niciun fel de atribuție în sensul verificării respectării sancțiunilor. Doar parchetul lui Kovesi poate avea astfel de atribuții dacă i se dau de către oficialii europeni“, susține pentru Newsweek România surse diplomatice.
Citește și: Cum ar putea România să stea în afara Schengen până în 2028. Există un „coșmar” mai mare ca Nehammer
Lipsa unei reacții mai contondente din partea autorităților române în privința refuzului constant al Vienei de a ne permite accesul în spațiul Schengen a ridicat semne de întrebare în rândul opiniei publice.
Statul român, inert
Pasivitatea acestora este pusă pe seama dorinței președintelui Klaus Iohannis de a fi numit într-o funcție europeană importantă. Ultima aflată pe listă este cea deținută acum de Joseph Borell: Înalt Reprezentant al Politicii Externe al UE.
În lipsa unor reacții din partea autorităților, apar astfel de demersuri cu eficiență limitată.
Cum a fost și cel al unui alt europarlamentar român, Vlad Gheorghe de la USR, care a întocmit o așa zisă notă de plată de miliarde de Euro. Pe care Austria ar trebui să o plătească României din cauza faptului că ne refuză accesul în spațiul Schengen.
Citește și: Motiv să nu fim în Schengen. România are un scaner vechi pentru a combate evaziunea. Alte 15 nu merg
Cu jumătate de gură, și ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că a cerut instituțiilor din subordine să facă o notă de plată pentru Austria, însă nu a fost prea explicit în privința caracterului demersului său. Oficial guvernamental sau de partid. Sau doar de imagine.
O altă inițiativă a venit din partea unui fost ministru al Energiei, Răzvan Popescu, actualmente președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice.
El a anunțat că a deschis o acțiune în Justiție împotriva Austriei pentru că acest refuz are un impact asupra mediului prin zecile de mii de camioane care stau în vămi.
