Șefa celui mai toxic cabinet din istoria recentă a României a ajuns în turul al doilea după ce, în turul I, prezența la vot a fost de doar 50,11%, cea mai mică din istoria acestor alegeri.
Newsweek România vă prezintă o analiză a efectelor acestui scrutin asupra principalilor competitori și modul în care ar putea influența localele și parlamentarele din 2020.
Dăncilă își joacă viitorul
Actuala șefă a PSD trebuie să lupte pentru un scor bun în acest al doilea tur. Dacă reușește să obțină de la 35% în sus, ar putea supraviețui la conducerea partidului. Sub 35%, Dăncilă riscă să fie epurată.
În iunie 2019, fostul premier a organizat un congres în care a fost aleasă președinte al PSD. Teoretic, mandatul ei este de patru ani.
Totuși, în Partidul Social Democrat sunt numeroase tabere care o consideră incapabilă – europarlamentarul Claudiu Manda a folosit chiar cuvântul „proastă“ - și care i-ar putea cere demisia sau ar putea forța un congres.
Actuala șefă a PSD a pornit, totuși, bine spre turul II: l-a depășit pe Dan Barna, candidatul USR PLUS, în turul I, și a obținut cu circa 11.000 de voturi mai mult decât la alegerile pentru Parlamentul European, din 26 mai.
Rezultatul vine în condițiile în care a fost demisă din fruntea Guvernului, prin moțiune de cenzură, și, prin urmare, nu a mai avut bani cu care să-i motiveze pe primari și, potrivit unor surse din PSD, au existat județe unde colegii de partid au sabotat-o.
Menținerea lui Dăncilă în fruntea PSD ar putea fi, paradoxal, în interesul opoziției. Ea este cel mai slab lider al acestui partid din istoria sa de 30 de ani.
Cu Dăncilă în fruntea social-democraților, opoziția poate spera ca la locale să mențină victoriile obținute la turul I al prezidențialelor în județe roșii precum Vrancea, Brăila, Vaslui sau Argeș.
Înlocuirea ei cu un lider mai dur ar putea schimba situația, mai ales că PSD se află în opoziție și ar putea repeta scenariul din 2016. Nu este clar, după căderea lui Dragnea, care sunt taberele din această formațiune, dar cel mai probabil Gabriela Firea, primarul Capitalei, ar putea să-i facă concurență actualei șefe a partidului.
Totuși, rezultatele obținute de PSD în București la europarlamentare și la primul tur al prezidențialelor - 16,68% la 26 mai și 17,89% la 10 noiembrie, ce au plasat această formațiune pe locul III în Capitală – mai reduc din influența lui Firea în partid.
Iohannis va tracta PNL
Liberalii speră ca victoria lui Iohannis să aducă mai multă stabilitate guvernului minoritar Orban. Întotdeauna, după victorie, autoritatea șefului statului este la momentul maxim.
În 2009, de exemplu, Traian Băsescu a reușit să salveze guvernul Boc – care căzuse în urma unei moțiuni de cenzură - și să-i creeze o majoritate care l-a ținut la putere până în februarie 2012.
Este posibil ca, după victoria lui Iohannis, guvernul Orban să discute mai relaxat cu USR PLUS, cu PMP și UDMR, ba chiar și cu susținătorii fostului guvern Dăncilă, din ALDE, Pro România și chiar PSD.
USR PLUS este într-o situație specială, după eșecul lui Dan Barna la prezidențiale: fie fuzionează cu PLUS, iar Cioloș preia conducerea noii structuri politice, fie respinge fuziunea, dar îl înlătură pe Barna, fie continuă în aceeași formulă care s-a dovedit pierzătoare pe 10 noiembrie.
Situația din această zonă politică va influența mult relația cu guvernul și posibila cooperare cu PNL la locale.
Al doilea mod în care PNL speră să valorifice o victorie a lui Iohannis este preluarea unor fiefuri PSD, la alegerile locale.
Sunt câteva județe din sud unde controlul social-democraților pare a fi ferm chiar și acum, dar PNL vrea să atace județele din Moldova, unde USR PLUS nu are încă infrastructura necesară pentru a-i face competiție.
PSD mai are peste 1.500 de primari (erau 1.677, în 2016, dar unii au migrat), din 3.186. Liberalii speră ca, la alegerile din primăvară, să ducă PSD la sub 1.000 de primari.
O victorie puternică la locale ar permite PNL să dețină o majoritate relativă în viitorul Legislativ, iar Orban să rămână premier.
