Peste 1,8 miliarde de euro plătesc contribuabilii români în 2018 pentru sistemul de pensii speciale. În 2017, au plătit „doar“ 1,5 miliarde euro. Nicio țară civilizată din spațiul Uniunii Europene nu a creat un astfel de sistem de privilegii, care permite ca un „pensionar special“ să câștige cât 25-30 de pensii medii din sistemul public.
PSD nu numai că a respins orice tentativă de abrogare a unora dintre pensiile speciale, ci chiar și-a anulat, la interval de o lună, propriile măsuri de revizuire și diminuare a acestora. Mai mult, peste 10% din membrii Guvernului sunt beneficiarii cumulului pensiei speciale cu nenumărate alte venituri de la stat. În ianuarie 2018, ei au contribuit la emiterea unei ordonanțe de urgență care permitea cumularea pensiei speciale cu salariul de la stat. Newsweek România vă arată cât de mari sunt discrepanțele dintre casta „pensionarilor speciali“ și cea a „pensionarilor obișnuiți“.
Privilegiații din CCR, Parlament și ministere
În afară de membrii Guvernului, cumulează pensia specială cu salariul sau indemnizația și o serie de consilieri guvernamentali cu rang de ministru adjunct, precum și parlamentari. De exemplu, generalul în rezervă Nezir Gelaledin, directorul de cabinet al ministrului Apărării, primește un salariu de 79.000 de lei și are o pensie de 96.000 de lei pe an.
Alt consilier M.Ap.N, Tase Marian, cumulează un salariu de 48.000 de lei cu o pensie de 53.000 de lei.
Deputatul USR Dumitru Lupescu - un apărător declarat al pensiilor speciale - primește circa 49.000 de lei pe an de la casa sectorială a M.Ap.N.
Cinci din cei nouă judecători de la CCR iau pensii speciale: Valer Dorneanu (puțin sub 30.000 de lei pe lună), Mona Pivniceru (circa 15.000 de lei pe lună), Livia Stanciu (peste 10.000 de lei), Mircea Minea (circa 11.500 de lei pe lună) și Marian Enache (sub 2.000 de lei pe lună, în calitate de fost parlamentar).
O autostradă pe an pentru pensiile speciale
În 2018, din bugetul total de 18,1 miliarde de lei al Ministerului Apărării, mai puțin de 3,58 miliarde se duc către pensiile speciale.
La Ministerul de Interne, din 14,5 miliarde, peste 25%, adică 3,9 miliarde sunt pentru „asistență socială“ - adică aceleași pensii speciale. La SRI, din totalul cheltuielilor de 2,3 miliarde de lei, nu mai puțin de 623 milioane lei sunt aceste plăți. Camera Deputaților a prevăzut 28,5 milioane de lei pentru indemnizațiile speciale ale foștilor parlamentari și ale funcționarilor parlamentari care s-au retras din activitate. La Senat, pentru aceeași destinație sunt prevăzuți
12 milioane de lei. Legea a permis ca de pensia specială să beneficieze și șoferii sau femeile de serviciu din Parlament. Mai beneficiază de pensii speciale: peste 800 de foști diplomați, circa 1.400 de aviatori, peste 3.300 de avocați și magistrați, peste 1.700 de pensionari din „personalul auxiliar al instanțelor judecătorești“ și peste 500 de angajați ai Curții de Conturi. În total, „civilii“primesc, pentru pensiile speciale, de la bugetul de stat, o subvenție de peste 55 de milioane de lei. Bugetul tuturor pensiilor speciale în 2018este de aproape 8,36 miliarde de lei! Adică costul minim estimat pentru autostrada Pitești-Sibiu.
Franța, generoasă cu militarii și artiștii
În Statele Unite, după 20 de ani în armată, pensia pornește de la 22.000 de dolari pe an. Pe lângă suma primită, foștii militari au acces la diferite facilități recreaționale sau la market-urile din interiorul bazelor militare. În 2017, în urma unei reforme a sistemului de pensii militare, a fost tăiat accesul gratuit la serviciile medicale sau stomatologice. În ceea ce privește pensiile funcționarilor publici, inclusiv polițiștii, situația depinde de la stat la stat. De exemplu, în California, polițiștii care supraveghează autostrăzile se pot retrage de la 45 de ani. Pentru fiecare an în plus, ei primesc un supliment de 3% din salariul maxim. Pensia medie pentru acești polițiști californieni era, în 2011, de 108.000 de dolari. O tentativă de a reduce acest sistem de beneficii a fost blocată, în ianuarie 2018, de către o instanță de judecată, dar procesul continuă. Totuși, aceasta este o situație relativ unică în spațiul NATO.
Și Franța are un sistem generos de pensii speciale, dar președintele Emanuel Macron vrea să-l schimbe. Vârsta medie la care se retrag militarii este de 45,7 ani. După 40 de ani de contribuție, pensia de care beneficiază un militar francez eprezintă 75% din salariul mediu pe ultimele șase luni. Totuși, există un sistem de calcul al acestei pensii și pentru cei care se retrag înainte de a contribui 40 de ani.
Opera din Lyon, nu din Paris
Mai beneficiază de pensii speciale: poliția, angajații sistemului de transport din Paris, funcționarii băncii centrale, cei care lucrează în portul din Strasbourg, cântăreții de la Opera din Paris (spre invidia celor de la Opera din Lyon) sau actorii de la Comedia Franceză (inclusiv personalul de pază, pensia minimă fiind de 12.000 de euro pe an). În total, sunt 37 de categorii de beneficiari ai pensiilor speciale. Parlamentarii au și ei o pensie specială, în medie de 2.700 de euro, iar contribuabilii cotizează anual cu 52 de milioane de euro pentru a subvenționa aceste pensii.
Turcia are un sistem interesant de a subvenționa pensiile militarilor: 10% din salariul de bază ajunge automat într-un fond, Ordu Yardımlaşma Kurumu, care investește foarte agresiv în sectoare foarte diversificate, de la ciment, sau construcții la supermarketuri și industria auto. În 2012, averea fondului era estimată la 15 miliarde de dolari.
De asemenea, Estonia are pensii speciale – pentru polițiști, militari, magistrați și membri ai Curții de Conturi – dar subvenția către acestea este strict limitată la 0,1% din PIB.
Primesc și ziariștii ceva
În 2016, la inițiativa senatorului UNPR Haralamb Voichițoiu, Parlamentul a votat un proiect prin care și ziariștii pot primi pensii speciale. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea fără niciun fel de obiecții. Pentru a beneficia de această pensie, trebuie să fii membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), care e considerată drept „uniune de creatori recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică“. Potrivit PressOne, UZPR are 1.800 de membri, dintre care o treime primesc o indemnizație de 50% din valoarea pensiei de bază. Unii dintre aceștia scriau la Scânteia, în 1957. Printre beneficiarii pensiei speciale pentru jurnaliști se află mai mulți „lucrători cu munca politică“ din perioada regimului comunist, precum și un președinte de C.A.P. care a colaborat la un ziar local.