Câți au mai rămas în cursa pentru Cotroceni

Desigur, există riscul anchetei penale. Biroul Electoral Central (BEC) a făcut plângere la Parchetul General împotriva mai multor candidați – dar, deocamdată, această amenințare n-a preaoprit pe nimeni să-și înregistreze candidatura. În consecință, au intrat în competiție 14 candidați, la fel ca-n 2014.

Newsweek România vă prezintă un tablou al competitorilor, înainte de începerea oficială a campaniei electorale.

Bătălia pentru turul II

Potrivit tuturor sondajelor de opinie, Klaus Iohannis trece fără probleme de turul I. Este posibil chiar ca diferența între actualul președinte al României și cel plasat pe a doua poziție să depășească 20%.

În 1992, distanța din primul tur dintre Ion Iliescu și Emil Constantinescu a fost de 16%. Iliescu a câștigat în turul II.

În 2014, a fost înregistrată, tot în turul I, o diferență de 10% între candidatul de pe prima pozițe, Victor Ponta, și cel de pe a doua poziție, Klaus Iohannis. Totuși, Ponta a pierdut în turul II.

În consecință, Iohannis trebuie să evite ca, în turul II, să apară o coaliție ad-hoc împotriva sa între pesediști și useriști. Pentru a evita o astfel de situație, cea mai bună soluție pentru actualul șef al statului ar fi ca în turul II să se confrunte cu Viorica Dăncilă, știind că simpatizanții USR nu o vor vota.

În schimb, dacă Dan Barna ajunge în turul II, nu este deloc clar ce vor face alegătorii PSD, dacă vor absenta sau se vor mobiliza împotriva actualului șef al statului.

Pentru Dăncilă ar fi o catastrofă personală dacă nu ar intra în turul II. Ar fi pentru prima oară în existența sa când PSD ratează finala pentru Cotroceni. Dacă actualul premier este înlăturat de la guvernare și de la conducerea partidului, urmare a unui asemenea eșec, va rămâne pur și simplu șomeră.

Spre deosebire de șefa guvernului PSD, Dan Barna și-a securizat conducerea USR, la congresul organizat în septembrie la Timișoara. Totuși, și pentru el ar fi o problemă internă dacă ar obține un scor mult sub partid.

Pe de altă parte, actualul lider al USR se gândește și la o carieră în viitorul guvern, post PSD. El a evitat atacurile brutale împotriva lui Iohannis care, dacă va rămâne președinte, va avea un cuvânt greu de spus în constituirea viitorului Executiv.

Plutonul urmăritor

În spatele primilor trei candidați vine un lot care rupe bucăți consistente de electorat și care creează probleme pentru Dan Barna și Viorica Dăncilă: Theodor Paleologu și Mircea Diaconu. Theodor Paleologu s-a adresat de la bun început electoratului USR, semnând pentru susținerea candidaturii lui Barna.

Răspunsul dinspre USR a fost lansarea unor atacuri dure către candidatul PMP, lui Paleologu reproșându-i-se: asocierea cu Elena Udrea, din perioada în care a fost deputat și ministru PDL, teza de doctorat despre filosoful Carl Schmitt, care a susținut regimul nazist, sau faptul că tatăl său, Alexandru Paleologu, a fost colaborator al Securității, fiind recrutat când era deținut politic la închisoarea din Botoșani, în 1963.

Theodor Paleologu a primit o lovitură dură când Traian Băsescu, liderul informal al PMP și susținător al candidaturii sale, a pierdut, în primă instanță, procesul cu CNSAS, instituție care a decis că fostul președinte al României a fost colaborator al Securității.

Mircea Diaconu vizează un nucleu dur al electoratului PSD-ALDE, care încă mai crede în lupta cu statul paralel. Este singurul candidat care a invocat, până acum, în această campanie, dușmanul inventat de Dragnea. Deși este susținut de Pro România și de ce a mai rămas din ALDE, actorul se prezintă ca un candidat independent, care intră în cursă, oficial, sub denumirea „Alianța electorală un om“.

În sfârșit, din acest pluton face parte și Kelemen Hunor, aflat la a treia tentativă de a ajunge președinte. În 2009, a luat 372.000 de voturi, cu aproape 160.000 mai puține decât Marko Bela, în 2004.

În 2014, a mai pierdut vreo 50.000 de voturi și a ajuns la puțin peste 320.000.

UDMR face eforturi disperate să se desprindă de asocierea cu PSD, dar oamenii săi, precum Laszlo Borbely, continuă să dețină poziții importante în Guvern. Kelemen Hunor nu poate valorifica voturile maghiarilor, în turul II: în mod constant, liderii UDMR le-au recomandat să voteze împotriva lui Băsescu, dar aceștia le-au ignorat solicitarea.

Unchiul și ceilalți

Aflat sub protecția fermă a Jandarmeriei și cu Touareg de la Ministerul de Interne, și-a depus candidatura și unchiul Alexandrei Măceșanu, victima „bestiei din Caracal“.

Oengistul Alexandru Cumpănașu a depus 230.000 de semnături la BEC și se prezintă drept un candidat anti-sistem, deși a fost beneficiarul unor contracte consistente chiar cu Ministerul de Interne, iar fundația sa, Asociația pentru Implementarea Democrației, a avut bani de un Mercedes S.

Mircea Diaconu

Și Dan Voiculescu și-a plasat favorita, pe Ramona Ioana Bruynssels, în competiție: au semnat pentru ea 280.000 de cetățeni, o dovadă că expediția lui Ferdinand Magellan n-a convins nici azi pe toată lumea că pământul e rotund.

Pe ultima sută de metri, la BEC a apărut și fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan cu 235.000 de semnături. El a anunțat că reprezintă Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională.

Tot o surpriză a fost și faptul că au fost acceptați în competiție Ninel Peia, fost senator PSD care acum e consilier al directorului ADP București, Popescu Sebastian de la Noua Românie, Bogdan Stanoevici – actor și director al circului din București, sau a româno-americanului John Banu.

Patronul saltelelor învinge BEC

Decizia CCR de a impune BEC să accepte candidatura lui Viorel Cataramă, deși acesta era suspectat că și-a falsificat semnăturile de susținere, este o premieră.

BEC a reclamat nu mai puțin de 94.000 de semnături suspecte. Cataramă, patron al fabricii de mobilă Elvila, candidează din partea formațiunii Dreapta Liberală. În anii ’80, el a lucrat în comerțul exterior, dar, cu toate acestea, CNSAS nu a descoperit nici cea mai mică legătură dintre acesta și securitate. Pe portița deschisă de contestația lui Cataramă la CCR s-au mai strecurat trei candidați: realizatorul TV Radu Moraru, precum și doi necunoscuți, Mihail Zamfir și Marin Duță. Totuși, deși au fost acceptați de CCR, aceștia nu vor apărea, în cele din  urmă, pe buletinele de vot.

MIZA TURULUI UNU Klaus Iohannis trece sigur de primul tur, dar e important pentru președinte pe cine va avea adversar final: Dan Barna, Viorica Dăncilă sau Mircea Diaconu.

Și-a depus cele 200.000 de semnături și Luceafărul Huilei, Miron Cozma. BEC a susținut că și-a falsificat listele de susținători, Cozma n-a contestat – așa cum a procedat Cataramă – decizia biroului, așa că a fost eliminat din cursă.

Candidatura lui Bobby Păunescu a fost respinsă pentru că ar fi depus doar 177.000 de semnături din care „145.047 erau, de fapt, fotocopii“, susține BEC.

Abandon. Pleșoianu a strâns „mult, dar prea puțin“

Există un pluton consistent de personaje care au declarat că vor candida, dar au abandonat fiindcă nu au strâns semnăturile necesare.

Liviu Pleșoianu susține că a strâns peste 140.000 de semnături, dar nu a atins pragul pentru că a fost sabotat inclusiv de Antena 3: „Cel care ieșea în stradă pentru respectiva televiziune și care se revolta PUBLIC împotriva ambasadorului Klemm, atunci când acesta aplauda PUBLIC confiscarea de către ANAF a unor sedii, a fost pur și simplu INTERZIS acolo. În schimb, o puteți urmări nonstop pe o doamnă blondă, care e foarte fericită să pună pe propria pagină de Facebook poze cu același ambasador Klemm“.

S-a retras și înotătorul Avram Iancu. El a mărturisit că a colectat 1.247 semnături și a primit o donație de 2.000 de lei.

Cum l-a ajutat CCR pe Cataramă

Prin Hotărârea 4/2019 a CCR, Curtea Constituțională a admis contestația lui Viorel Cataramă împotriva deciziei BEC de a-i respinge candidatura.

„Cât privește semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susținători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidența normelor din Codul Penal care reglementează infracțiunea de fals în declarații (...)

Ca urmare, aprecierea eventualelor vicii de formă și de fond ale listelor de susținători (...) trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referință citat“, arată CCR, sugerând astfel că doar Parchetul general poate verifica listele de susținători, nu BEC.

De altfel, CCR arată că decizia BEC de respingere a candidaturii lui Cataramă se fundamentează „exclusiv“ pe verificările acestui birou. „Pretinsele similitudini între semnături (...) nu înlătură obligația de verificare a celorlalte date (...)

Această verificare se putea face eventual prin sondaj, pentru a fundamenta luarea altor măsuri legale“, mai afirmă Curtea Constituțională. CCR reproșează BEC faptul că nici măcar nu făcuse plângere penală, la momentul respingerii candidaturii.

În unanimitate, CCR a decis că: „Înlăturarea susținătorilor domnului Viorel Cataramă și, în consecință, neînregistrarea candidaturii acestuia s-au făcut doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absența altor verificări și elemente obiective lipsa veridicității semnăturilor“.

Plângere la parchet

După ce BEC a fost obligat să accepte candidatura lui Cataramă, a depus plângere penală împotriva mai multor candidați suspectați că și-au falsificat semnăturile: Viorel Cataramă, Maria Minea, Miron Cozma, Sebastian Popescu, Alexandru Cumpănașu, Ninel Peia și Bobby Păunescu.

BEC susține, în această plângere, că un număr semnificativ de semnături prezintă elemente de similitudine evidentă. Cu toate acestea, BEC a acceptat o parte din aceste candidaturi – a lui Cumpănașu sau Peia, de exemplu – fără să încerce să le respingă, precum în cazul lui Cataramă.

Plângerea BEC a fost depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sectorului 3, dar dosarul a fost preluat de Parchetul General.