Câți președinți interimari a avut România? Demisia lui Klaus Iohannis este prima din istoria țării, dar au existat mai multe personalități politice care au ocupat, temporar, fotoliul de la Cotroceni, toate după 1990.
Câți președinți interimari a avut România? Demisia lui Klaus Iohannis, prima din istoria țării
Chiar dacă România a avut șefi ai statului începând de la Alexandru Ioan Cuza, funcția de președinte, ca atare, a fost instituită abia la 28 martie 1974, de către Marea Adunare Națională - Parlamentul comunist - când Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate, devenind primul președinte al României.
Căderea regiului comunist a dus și la organizarea primelor alegeri libere, parlamentare, dar și prezidențiale, după mai bine de o jumătate de secol, pe 20 mai 1990.
Citește și: Ce pensie frumoasă va primi Iohannis după demisie? Statul îi oferă și o indemnizație de 12.000 lei
În 35 de ani, au fost aleși 4 președinți în urma scrutinului popular: Ion Iliescu, Emil, Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Au existat, în schimb, și 3 președinți interimari.
Din 22 decembrie 1989, ziua fugii lui Ceaușescu și până la alegerile din 20 mai 1990, primul președinte cu rol interimar, de fapt, a fost chiar Ion Iliescu.
Ion Iliescu, în iulie 1990 - Foto: Profimedia Images
Fostul demnitar comunist, director al Editurii Tehnice la momentul Revoluției, a fost desemnat președinte al noilor organisme ale puterii de stat post-revoluționare: Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), transformat apoi, din februarie 1990, în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională.
Practic, din acel rol, Ion Iliescu a funcționat ca un președinte al României, chiar dacă, inițial, mandatul său a fost temporar, de asigurare a conducerii țării până la organizarea alegerilor din 20 mai.
În urma votului din ceea ce ulterior a fost denumită „Duminica Orbului”, Iliescu a devenit și primul președinte al statului ales prin vot universal și liber. Cu toate acestea și acest mandat a fost considerat tot drept unul „de tranziție”.
Citește și: Mircea Dinescu, la 35 de ani de la Revoluție: Dacă Ceauşescu ar candida, ar câştiga
De ce? Pentru că alegerile din 1990 au fost organizate pe baza unei legi electorale și nu a Constituției, noul act fundamental al țării fiind elaborat și adoptat abia în noiembrie 1991.
Pe baza acesteia, în septembrie 1992 au avut loc noile alegeri prezidențiale și parlamentare, funcția de la Cotroceni fiind ocupată, pentru următorii 4 ani, de același Ion Iliescu.
El va mai deține aceeași funcție și în perioada 2000-2004, putând participa la un nou rând de alegeri tocmai pentru că s-a considerat că mandatul dintre 1990-1992 nu a fost obținut pe baza Constituției, deci nu s-ar fi pus „la socoteală”.
Nicolae Văcăroiu a fost, în 2007, pentru 33 de zile, președinte interimar al României - Foto: Profimedia Images
În 2004, președinte a devenit Traian Băsescu, mulți ani ministru al Transporturilor și, la ora respectivă, Primar General al Capitalei.
Venirea acestuia la Cotroceni a deschis calea unor tensiuni politice aproape nesfârșite între el și opoziție, dar inclusiv cu aliați politici.
Așa se face că Băsescu avea să fie suspendat din funcție în două rânduri de Parlament, în 2007 și în 2012, în a doilea mandat.
Citește și: Alegeri prezidențiale 2024. Nicolae Ceaușescu a fost primul președinte al României. De când?
Prima oară, președinte interimar a devenit Nicolae Văcăroiu, în perioada 20 aprilie-23 mai 2007, fost prim-ministru între 1992-1996 și președinte al Senatului la acea oră, conform politicaromaneasca.ro.
A doua oară, între 9 iulie și 27 august 2012, funcția de președinte interimar a fost exercitată de Crin Antonescu, liderul Senatului de la acea vreme, actualul candidat comun al coaliției de la guvernare pentru alegerile presidențiale din 4 mai 2025.
Însă, în ambele cazuri, decizia Parlamentului de suspendare a lui Traian Băsescu a fost invalidată de refendumurile care au avut loc pe această temă.
Astfel, la 19 mai 2007, în ziua referendumului, aproximativ 75% dintre românii care s-au prezentat la vot au decis pentru ca Traian Basescu să se întoarcă la Cotroceni.
A doua oară, pe 29 iulie 2012, lucururile s-au schimat în opțiunea românilor prezenți la vot, astfel că 87,52% s-au pronunțat pentru demiterea lui Băsescu.
Crin Antonescu a fost președinte interimar al României, în 2012, timp de 46 de zile - Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea
Dar Curtea Constituțională a decis invalidarea rezultatelor referendumului, pe motiv că nu se prezentaseră la vot peste 50% dintre cetățenii români înscriși pe listele electorale procentul atins la referendum fiind de 46,24%.
După multe tensiuni și jocuri politice de culise, Traian Băsescu a fost lăsat să revină la Cotroceni, în funcția pe care a ocupat-o până în noiembrie 2014, când a devenit președinte Klaus Iohannis.
Situția de acum diferă de cea din perioada Băsescu rin simplul fapt că nu s-a mai ajuns la suspendarea președintelui în funcție, Iohaniis anunțându-și, luni, 10 ianuarie, demisia, care va intra în vigoare de miercuri, 12 februarie 2025.
Citește și: Bolojan: ”Mă suspend din calitatea de președinte PNL”. Pe cine ar vrea în locul lui? Nu e Antonescu!
În locul său, conform Constituției, interimatul va fi asigurat de actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, care a fost nevoit deja să se autosuspende din funcția de președinte al Partidului Național Liberal.
Și asta, pentru că inclusiv președintele interimar nu poate fi - cel puțin pe hârtie, firește - membru al unui partid politic.
Mandatul lui Bolojan - care devine al 4-lea președinte interimar al țării - se va întinde pe maximum 3 luni, conform Constituției, astfel că el va fi cel care va preda „cheile” de la Cotroceni viitorului președinte ales în urma alegerilor prezidențiale fixate pentru 4 mai, primul tur și 18 mai, al doilea tur de scrutin.
