Remus Pricopie, rectorul SNSPA, afirmă că respingerea unei candidaturi la alegerile prezidențiale se face fie în existența unei decizii judecătorești definitive și revocabile de condamnare care interzice acest drept, fie dosarul de candidatură nu este complet.
Însă, în cazul Dianei Șoșoacă nu ar fi vorba despre aceste cazuri.
Ce spune Remus Pricopie despre decizia CCR în cazul Șoșoacă: ”Au făcut istorie”
Pe contul său de Facebook, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, afirmă că ”Cinci judecători ai CCR au făcut istorie. Sper însă să nu fie o istorie negativă a democrației românești”.
Profesorul explică în continuare:
”Putem avea două situații care oferă o bază constituțională sau legală pentru a respinge candidatura unei persoane la alegerile prezidențiale:
1. existența unei decizii judecătorești definitive și irevocabile de condamnare, care să specifice în mod expres interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în funcții publice;
2. dosarul de candidatură nu este complet (lipsă semnături, semnături false, lipsă declarație de avere etc.).
Prin urmare, varianta în care cinci judecători se întâlnesc și în două ore decid că o persoană nu împărtășește „valorile Constituției” nu există într-un stat democratic”.
”De asemenea cred că trebuie să clarificăm faptul că procedura de „scoatere în afara legii” a unui partid nu are nimic în comun cu decizia CCR de sâmbătă, 5 octombrie.
Un partid - și NU o persoană - poate fi desființat, așa cum prevede Constituția României, Art. 30, alin. (7), și Art. 40, alin. (2) și (4), respectiv legislația din România, mai exact legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Art. 43 și 45. Acest proces, în cazul în care este declanșat, este unul public, transparent, în care se prezintă probe, care pot fi validate sau invalidate de o instanță judecătorească”, a mai afirmat profesorul.
Citește și: Diana Șoșoacă și-a depus iar candidatura la prezidențiale. Ce șanse are? Decizia, azi
Ce spune Constituția României?
Rectorul SNSPA afirmă că au fost multe confuzii legate de acest subiect, în ultima perioadă, după decizia CCR.
”Am văzut zilele acestea confuzii grosolane (involuntare sau nu) pe marginea acestui subiect. Poate ar fi bine să citim legea, înainte de a face afirmații hazardate.
Nu știu cum se va încheia această nouă (posibilă) criză a democrației din România, dar, înainte de a trage concluziile finale, trebuie să așteptăm motivarea Deciziei CCR, pe această speță. Sper să existe o fundamentare solidă.
Adaug și că, după recentele declarații antisemite și prolegionare promovate în spațiul public, autosesizarea instituțiilor abilitate este obligatorie. Încălcarea legii de către o persoană publică, un reprezentant ales în Parlamentul European, este evidentă”, a arătat Pricopie.
Profesorul a redat câteva texte relevante din:
1.Constituția României:
Art. 30 Libertatea de exprimare
(...) (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Art. 40 Dreptul de asociere
(...) (2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(...) (4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
𝟐. 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐧𝐫. 𝟏𝟒/𝟐𝟎𝟎𝟑, republicată la 𝟏𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟏𝟓
Capitolul VII. Încetarea activității partidelor politice
Articolul 43
Un partid politic își încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).
Articolul 45
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1);
f) ca urmare a aplicării art. 26.
Citește și: De ce a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale? Explicațiile unui judecător
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).
Reamintim că CCR a respins Dianei Șoșoacă candidatura la alegerile prezidențiale din acest an. Ulterior a depus o contestație însă i-a fost respinsă și aceasta.
