Premierul Marcel Ciolacu a răspuns afirmațiilor șefului NATO privind creșterea alocării bugetare pentru Armată, dar și noilor cerințe ale președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump.
Ciolacu, despre cererea NATO privind bugetul Apărării: „Vom discuta de 5%. De limba rusă nu mă apuc”
Premierul a precizat că actualul buget respectă angajamentele față de NATO, cu alocarea a minimum 2% din PIB, la care se adaugă investiții strategice în domeniul apărării.
„Eu vreau să finalizez cu limba engleză. De limba rusă nu mă apuc. Ministrul Finanțelor a spus minim 2%. Când va fi vorba de 5%, vom discuta. Domnul ministru a spus foarte clar, minim 2% plus investiții în zona respectivă..
Premierul a evidențiat că obiectivul principal este dezvoltarea capacităților industriale pe teritoriul României.
„Ne dorim ca cât mai multe capabilități să fie produse pe teritoriul României. Este viitoarea fabrică de pulberi. Momentan sunt discuții, declarații publice, dar abordarea în interiorul NATO este una integrată, cu participarea tuturor statelor membre”, a spus Ciolacu.
Citește și: Trump vrea ca membrii NATO să cheltuiască 5 la sută din PIB pentru apărare. Ce fac aliații
„Va fi un buget care să pregătească România pentru ceea ce ne așteptăm sau nu. Companiile din apărare au înregistrat un rezultat pozitiv în 2024. Trei dintre ele au acoperit pierderile cu profitul realizat anul trecut”, a completat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna.
Avertismentul șefului NATO: „Creșteți cheltuielile de Apărare. Altfel o să învățați limba rusă”
Declarația lui Mark Rutte, fost premier olandez și actual secretar general NATO, a stârnit reacții puternice în statele membre. Rutte a solicitat alocarea a 5% din PIB pentru Apărare, subliniind că țările care nu iau această măsură riscă să fie vulnerabile în fața amenințărilor rusești.
„Dacă nu faceți acest lucru, ar trebui să învățați limba rusă”, a spus Rutte.
Citește și: Avertismentul șefului NATO: „Creșteți cheltuielile de Apărare. Altfel o să învățați limba rusă”
De asemenea, aceeași cerere a făcut-o recent și președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Comentariile lui Trump - făcute la o conferinţă de presă care a generat, de asemenea, o furtună de titluri despre Groenlanda, Canada şi Panama - au fost o reamintire a accentului său asupra cheltuielilor NATO pe care l-a pus şi în timpul primului său mandat şi a ameninţărilor sale de a nu-i proteja pe aliaţii care nu îndeplinesc obiectivul.
Unii se aşteaptă ca cei 32 de membri ai NATO să convină, după multe dispute, asupra unui obiectiv de aproximativ 3% din PIB. Dar chiar şi acest lucru ar fi o exagerare pentru mulţi dintre ei, care abia ating sau sunt sub obiectivul de 2% acum - la un deceniu după ce a fost stabilit.
Citește și: Letonia, Estonia și Finlanda: Europa nu e gata de un razboi cu Rusia fără SUA. 5% din PIB în Apărare
România a alocat sub 1% din PIB pentru înzestrarea Armatei în 2024
România a cheltuit în 2024 aproximativ 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro) pentru achiziția de echipamente militare, o sumă ce reprezintă doar 0,74% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Deși ținta declarată pentru cheltuielile de apărare era de 2,5% din PIB, execuția bugetară arată că România nu a reușit să atingă acest obiectiv nici în 2023, când alocarea a fost sub 2% din PIB.
În 2024, doar 20% din bugetul Ministerului Apărării a fost direcționat către achiziții de echipamente și tehnică militară, restul fiind consumat în principal pe cheltuieli cu personalul. Potrivit răspunsului oferit de MApN la o interpelare parlamentară, peste 20 de miliarde de lei (echivalentul a 4 miliarde de euro) au fost utilizate pentru salarii, indemnizații și pensii.
Ministrul a încercat să clarifice speculațiile legate de pensiile militarilor, subliniind că pensiile „nu sunt uriașe”. Pensia maximă în Armată este de 38.998 lei, în timp ce pensia media a soldaților gradați este de doar 3.258 lei.
